Atenţie la „angajările” din HoReCa: zilierii NU au contract de muncă

Sezonul estival este perioada din an cu cele mai multe activităţi desfăşurate cu zilieri.  Vorbim în primul rând de agricultură şi apoi de domeniul construcţiilor sau, din 2019 încoace, de când este permis, sectorul HoReCa, La fel ca şi în agricultură sau construcţii, în alimentaţie publică şi turism zilierii sunt la mare căutare mai ales în zilele cu încarcăare: în weekend când se organizează evenimente.

Pentru a-i proteja pe cei care aleg să lucreze ca zilieri, în special necalificaţi, cei cu nivel minim de studii sau adolescenţi, legea prevede clar numărul de ore pe care le poate presta un zilier, modalitatea de stabilire a venitului,  dar şi obligativitatea angajatorilor care folosesc zilieri să le declare activitatea în Registrul electronic al zilierilor, care, atenţie!, a devenit obligatoriu din 2020.

ITM-ul are controale tematice intense pe zilieri din iunie până în septembrie
Toţi angajatorii care utilizează la muncă zilieri sunt obişnuiţi cu controalele celor de la ITM în perioada iunie-septembrie.  Tematica acestora de control este prevăzută de două acte normative importante: Legea 52/2011 republicată, privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri şi Ordinul nr. 831 din 7 aprilie 2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. Orice angajator are obligaţia, potrivit legii, să completeze zilnic Registrul electronic al zilierilor. Pentru a obţine acces la registrul electronic, se depune documentaţia necesară inspectoratul teritorial de muncă pentru a primi un cont şi o parolă iar în cont înregistrarea zilierilor se face în ordinea cronologică, data în care şi-a desfăşurat fiecare zilier activitatea, numele şi prenumele zilierului, datele din cartea de identitate şi CNP, informaţii privind locul de desfăşurare a activităţii, date privind activitatea desfăşurată de zilieri cum ar fi ora începerii, ocupaţia, numărul de ore prestate, remuneraţia brută şi netă, etc.

Cine poate lucra ca zilier şi ce drepturi are

Ca zilier pot lucra doar persoanele care au împlinit 16 ani (prin excepţie poate lucra şi persoana cu vârsta între 15 şi 16 ani, doar cu acordul părinţilor sau tutorelui legal), iar activităţile pe care le va presta trebuie să fie în concordanţă cu aptitudinile sale, capacitatea de muncă şi să nu reprezinte o încălcare a drepturilor sau să-i pună în pericol sănătatea. Potrivit legii, un zilier poate lucra cel mult 8 ore pe zi şi va fi plătit la acest nivel indiferent dacă lucrează 8 ore sau mai puţin. În schimb, un zilier minor care are capacitatea de muncă va lucra cel mult 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână şi nu pe durata nopţii. Legea prevede de asemenea şi condiţiile de desfăşurare a activităţii: un zilier nu poate lucra pentru acelaşi beneficiar mai mult de 90 de zile pe durata unui an (excepţii fac cei care muncesc în sectoarele agricol, silvic, viticol, pomicol, legumicol, floricol, piscicol, creşterii animalelor, centrelor şi staţiunilor de cercetare-dezvoltare; aceştia pot desfăşura activitate pe o perioadă de maximum 180 de zile cumulate pe durata unui an). Totodată, legea stabileşte că o persoană nu poate presta activităţi în regim de zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari (cu excepţiile amintite mai sus). În ceea ce priveşte remuneraţia, foarte important, plata zilierilor se face la finalul zilei, dacă părţile nu convin altfel.  În ceea ce priveşte remuneraţia pentru un zilier aceasta este de minim 13,583 lei/oră brut din  care angajatorul scade impozit pe venit (10%) şi contribuţia la pensii ( 25%).

Când lucrezi zilier şi te plângi că nu ai contract de muncă

Zilierii sunt folositi doar pentru prestarea de activitati necalificate cu caracter ocazional, ori de câte ori angajatorul are nevoie de personal suplimentar dar nu pe o perioadă mai mare de 120 zile într-un an.

ATENŢIE! Raportul de muncă dintre zilier şi beneficiar sau un împuternicit al acestuia se stabileşte prin acordul de voinţă al părţilor, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă.

Chiar dacă la Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea sunt rare spre deloc cazurile în care „angajaţii” reclamă faptul că prestează o activitate fără un contract de muncă şi reclamaţiile vin abia după aceste raporturi s-au încheiat de regulă fără comun acord, mai sunt şi reclamaţiile pe …Facebook! Unul dintre aceste cazuri a  provocat o serie de comentarii şi îl vom prezenta ca atare azi.

Pe grupul Eşti din Tulcea dacă … a fost făcută postarea de mai sus în care o domnişoară care a lucrat la respectivul restaurant acuza faptul că nu a fost angajată legal şi nu i s-a achitat remuneraţia aferentă muncii prestate. Domnişoara Georgiana a recunoscut faptul că a lucrat în luna iunie fără să fi semnat un contract de muncă prin care să facă în faţa unui inspector ITM Tulcea dovada că nu s-au respectat drepturile. Numai că posibilul caz de „muncă la negru” a fost de fapt un clasic caz de muncă utilizând zilieri. „Domnişoara a lucrat la noi ajutor de ospătar, după un grafic făcut de şeful de sală, niciodată 8 ore ci mai puţin, şi niciodată zi de zi. În total în luna iunie a lucrat 13 zile pentru care a fost plătită, conform legii, cu suma rezultată din programul de contabilitate pentru zilele lucrate. Datorită faptului că şeful de sală a considerat că nu corespunde cerinţelor nu a mai fost programată pentru a veni la muncă şi de aici toată supărarea domnişoarei care nu a fost manifestată până zilele trecut când am încetat raporturile de muncă, de această dată contractuale, şi cu domnul paznic, cel care a recomandat-o pentru a munci la restaurantul nostru.” a declarat Doina Luca, reprezentantul restaurantului în cauză.

Organizaţia Patronală HoReCa va demara o campanie de informare şi promovare

În Consiliul consultativ al oamenilor de afaceri la nivelul municipiului Tulcea, o entitate înfiinţată prin Hotărâre de Consiliul local, domeniul HoReCa este reprezentat de Raluca Cacencu, administrator al Hotelului şi Restaurantului Select din Tulcea.

„Eu personal, vă spun de la început, nu sunt de acord cu zilierii în acest domeniu. Nu cred că e niciun beneficiu pentru această industrie care are nevoie de oameni angajaţi. Poate doar pentru adolescenţi care să fie folosiţi pe perioada verii şi doar la evenimentele în care nu reuşim să facem faţă cu angajaţii aş fi cumva de acord cu zilieri deşi se pot încheia contracte de muncă şi pe perioadă determinată. Sigur, ne dorim un schimb de generaţii în acest domeniu şi cred că Organizaţia Patronală HoReCa din municipiul Tulcea ar face bine ca împreună cu inspectorii de muncă de la ITM Tulcea să participe la orele de dirigenţie la clasele de liceu pentru a vorbi despre legislaţia muncii, drepturi şi obligaţii, raporturi de muncă şi alte lucruri de care adolescenţii află din alte surse nu întotdeauna sigure şi oficiale. Chiar voi susţine o astfel de campanie pe parcursul anului şcolar viitor, de ce să nu recunosc, pentru că ne va ajuta şi pe noi cei din domeniul HoReCa să ne facem puţină publicitate în rândul adolescenţilor care peste câţiva ani, unii dintre ei, vor lucra în acest domeniu.” a declarat Raluca Cacencu.

În loc de concluzii …

În sectorul HoReCa, probabil mai mult ca în alte domenii de activitate, salariile sunt mici, dar veniturile sunt mari. Nu dezvoltăm subiectul pentru că se cunoaşte. Totuşi, prevederea legală prin care se permite lucrul cu zilieri în acest sector destul de delicat nu a dus beneficii HoReCa, ba dimpotrivă, mai ales în contextul Covid 19 când şi acest sector a primit sprijin guvernamental. Faptul că cei care lucrează în acest sector nu pot face diferenţa între statutul de angajat şi cel de zilier, deşi avem convingerea că li se aduce la cunoştinţă celor care lucrează acest lucru, chiar şi pentru că nu pleacă acasă cu un contract de muncă semnat din prima zi de muncă, este doar o dovadă de lipsă de informare de care se fac vinovaţi atât angajaţii cât şi angajatorii deopotrivă. Anajatorii din domeniu vor face o campanie de conştientizare în şcoli, dar oare numai în şcoli este nevoie de informare oficială privind legislaţia muncii?