Ştirea zilei

Campanie de recuperare a rămășițelor pământești ale deținuților politici morți în Lagărul de la Periprava!

După ce ani de zile, din 2006 încoace, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a finanţat campanii de cercetări arheologice pentru căutarea și recuperarea rămășițelor pământești ale deținuților politici morți în lagărul de la Periprava, din acest an aceste activităţi sunt desfăşurate în numele Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR).

Potrivit coordonatorului echipei care s-a deplasat de azi la Periprava, arheologul Gheorghe Petrov, acţiunea are ca principal obiectiv continuarea căutărilor pentru recuperarea și identificarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.

Suntem la cea de-a opta campanie şi cred că penultima dintre ele. În campaniile arheologice desfășurate în anii anteriori au fost descoperite și cercetate zeci de morminte de deținuți, fiind extrase și recuperate osemintele a 55 de persoane.  Toate osemintele descoperite au fost transportate după fiecare campanie pentru investigații medicale la Serviciul de Medicină Legală din Tulcea, ulterior fiind transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti unde se realizează și testele ADN în vederea stabilirii identității persoanelor decedate.

La începutul anilor ’50 Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind de la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formaţiunea 0830). Scopul oficial al înfiinţării coloniei a fost construirea unui dig între localităţile Periprava şi Sfiştofca, ca măsură de protecție împotriva inundării terenurile ce urmau să fie defrişate de stuf şi apoi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri. Astfel, începând din anul 1959, în zonă au fost aduşi mii de deţinuţii politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate graţierile colective. Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost exploatarea brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare. Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul a cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun.

Conform informaţiilor documentare precum şi a numeroaselor mărturii provenite de la foștii deţinuţi care au supraviețuit detenției din lagărul de la Periprava, rezultă că decesele au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidente survenite în condiţii de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost împuşcaţi în diferite împrejurări, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile specifice existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei.

Printre cei răspunzători, în diferite grade, pentru ceea ce s-a întâmplat în colonia de la Periprava se află mai multe persoane, de la comandanţi, şefi de secţii, personal sanitar şi administrativ şi până la simpli gardieni, care în virtutea funcţiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detenţie, care avea ca principal scop distrugerea rezistenţei fizice şi morale a deţinuţilor, iar în cazul celor ale căror resurse de viaţă se epuizau, decesul. Există, de asemenea, vinovăţia indiscutabilă a înalţilor responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi, în ultimă instanţă, a liderilor de partid şi de stat din acea perioadă, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhică. Răspundere penală pentru aceste fapte nu mai există ci doar o reparaţie morală pentru urmaşii celor care şi-au pierdut viaţa aici la Periprava!” a declarat Gheorghe Petrov.

Cercetările încep în ziua de luni, 5 iulie 2021 şi se vor încheia în ziua de sâmbătă 17 iulie 2021 cel mai probabil. Cercetările din acest an vor fi efectuate de un colectiv de arheologi condus de domnul Gheorghe Petrov (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj), alături de care se află domnii Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud), Horațiu Groza (Muzeul de Istorie Turda), Gabriel Rustoiu (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia) și Marius Oprea (Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România). Acţiunea se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română și este sprijinită de Primăria comunei C.A. Rosetti. Finanțarea activităților este asigurată din donații particulare, prin intermediul Fundației Doina Cornea din Cluj.

 

Back to top button