Confruntare a miniștrilor Mediului din România și Ucraina pe tema Canalului Bâstroe!

Ministrul ucrainean al Protecției Mediului  din Ucraina a propus organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de miniștri ai mediului pe tema lucrărilor de dragaj pe brațul Chilia și canalul Bâstroe ale Dunării, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe în cursul zilei de azi. Întâlnirea ar putea avea loc săptămâna viitoare, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, tot azi, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că încurajează o întâlnire similară la nivel de miniștri ai Transporturilor din România și respectiv Insfrastructurii din Ucraina pentru a lămuri scandalul diplomatic din ultima săptămână. Mai mult, ieri, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a admis că doar o instituție independentă poate verifica dacă într-adevăr pe brațul Chilia, canalul Bâstroe și Marea Neagră s-au efectuat lucrări de adâncire. Dintre toate acestea, până una alta, doar întâlnirea miniștrilor mediului din cele două țări este o certitudine! Iar întâlnirea nu va fi probabil cordială ci mai degrabă o confruntare! Din păcate pentru partea română … Citiți mai jos și motivele!

Dincolo de aspectele comerciale și mai ales militare privind apariția unui nou canal maritim, altul decât Canalul Maritim Sulina, încă din 2004 România a jucat cartea biodiversității și protecției mediului și a făcut-o foarte bine. Așa se face că în ciuda faptului că la adâncirea Canalului Bâstroe lucra pe atunci o firmă germană, altfel spus o firmă din inima Uniunii Europene, lucrările au fost oprite tocmai din cauza lipsei unui studiu de impact în ceea ce privește protecția mediului și biodiversității din Delta Dunării. Aproape 15 ani le-a luat ucrainenilor să realizeze un raport serios de cercetare cea sintetizat o serie de studii și lucrări științifice privind impactul asupra mediului din Delta Dunării în ceea ce privește prima etapă de adâncire a Canalului Bâstroe pentru a deveni Canalul Dunăre – Marea Neagră al Ucrainei.  Fiind vorba despre un raport de cercetare al părții ucrainene a fost cerut și un punct de vedere al cercetătorilor de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD). Nu că ar fi contat prea mult în luarea unor decizii politice sau diplomatice …ci doar așa pentru a se bifa o procedură! Interesant este că după aproape patru ani de la exprimarea acelui ”punct de vedere” INCDDD i s-a cerut zilele trecut un alt punct de vedere pe același subiect, o dovadă cât se poate de clară, dacă vreți, că Ministerul Mediului și ARBDD nu au dat doi bani pe acel punct de vedere al INCDDD că dacă ar fi contat l-ar fi ținut minte. Răspunsul INCDDD a fost pe măsura întrebării și îl puteți citi mai jos.

Lucrările de adâncire a Canalului de Mare Adâncime Dunăre – Marea Neagră, anunțate public de Ministerul Infrastructurii din Ucraina nu doar că au inflamat instituțiile publice românești și politicienii, ci și opinia publică. Toți, într-un mod bizar, au emis doar opinii. Păreri. Doar păreri! Așa am aflat, cu surprindere, dintr-un răspuns oficial transmis de ARBDD, sub semnătura Guvernatorului Gabriel Teodosie Marinov către Ministerul Mediului, că ARBDD nu dispune de date științifice iar răspunsul pe care îl formulează instituția responsabilă de această zonă se bazează doar pe … păreri! Așadar, din 2004 până acum, instituțiile statului român nu au fost în stare să realizeze un Studiu științific de evaluare a impactului pe care un asemenea proiect l-ar fi avut asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării. Penibilul situației atinge apogeul pe site-ul Ministerului Mediului din România unde este publicat, încă din 2021, Raportul de cercetare făcut de … autoritățile ucrainene!  Care raport, după cum se vede mai jos din Punctul de vedere al INCDDD, confirmă ”absența posibilelor efecte negative ale proiectului asupra mediului.”

Că România a deschis un dosar pe acest subiect pentru Comisia de la Geneva în care, în mod comic, a avut de fiecare dată câștig de cauză chiar dacă a luptat  doar cu armele ucrainenilor ( a se citi raportul de cercetare al Ministerului Mediului din Ucraina) este un adevăr însă la fel de adevărat este și faptul că azi Ucraina nu mai este la fel de antipatică Uniunii Europene ca în urmă cu două decenii, ba dimpotrivă!

În condițiile în care România are o Strategie Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării finanțată printr-un Instrument Teritorial de Investiții ( celebrul ITI Delta Dunării) oare nu este ciudat că din 1,3 miliarde euro alocate pentru această strategie chiar nu s-au găsit fonduri pentru un raport de cercetare serios, cel puțin la fel de solid ca al Ministerului Mediului din Ucraina privind impactul asupra mediului în cazul adâncirii Canalului Bâstroe? Acum cercetătorii de la INCDDD  nu mai erau nevoiți să exprime păreri precum politicienii ci le-ar fi dat în cap acestora cu stufosul dosar de cercetare celor care mai emiteau opinii pe la televiziuni. ”Vreți să aflați ce se întâmplă  dacă se sapă 3 metri pe brațul Chilia, pe o lungime de 10 km? Citiți la pagina 1267!” În lipsa acestuia, Raportului de cercetare, reprezentanții INCDDD au cerut măcar și o monitorizare, așa cu reiese din punctul lor de vedere din 2019. Și ghici ce? Nici măcar asta nu au primit…

Ce ne-a împiedicat ca în două decenii de la primele săpături de pe canalul Bâstroe să adunăm date despre sedimentologie, biodiversitate, zona costieră, comunități umane, etc? Ce a împiedicat conducerea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării să organizeze ședințe periodice ale Consiliului Științific al rezervației și pe această temă?  Oare nu este ciudat că, deși există din 2015,  Comitetul de coordonare a Rezervației Transfrontaliere Delta Dunării împreună cu Republica Moldova și Ucraina, nu s-a reunit niciodată? Sunt întrebări la care opinia publică are mare nevoie de răspunsuri poate mai mult decât circul filmat făcut de unii măscărici politici pentru cei proști, dar mulți!