Delta Dunării este din nou în pericol, doar că de data aceasta pericolul este unul cât se poate de real.
Pe scurt pentru cei care nu cunosc problema: Ucraina dorește includerea braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), sens în care a demarat deja lucrările de adâncire a canalelor, au făcut studii de impact asupra mediului ale lucrărilor deja efectuate, de adâncire a căii navigabile Dunăre-Marea Neagră și intenționează să desfășoare și consultări transfrontaliere.
Din păcate, asistăm la un scenariu mediatic de înaltă clasă. Declarațiile publice date zilele acestea de către membrii Guvernului, în frunte cu ministrul mediului, apelor și pădurilor, d-nul Tanczos Barna, lasă să se înțeleagă faptul că, citez:
…”Vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării”, numai că dânsul, din dorința de a arăta cetățenilor acestei țări, că la nivel central se veghează asupra bunurilor și bunăstării acestei țări, a omis să precizeze tocmai faptul că, în noiembrie 2022 s-a încheiat între Guvernul României (prin ministerul mediului, apelor și pădurilor) şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei (prin ministerul Ucrainei pentru Protecția Mediului și Resursele Naturale al Ucrainei), un Acord pentru punerea în aplicare a prevederilor Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, acord care se va aplica regiunii Carpaților și bazinelor hidrografice transfrontaliere comune, în special Deltei Dunării.
Fix la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul României, în sedința din data de 16 noiembrie a și aprobat, prin Memorandum, semnarea acestui acord.
Singurele informații în legătură cu acest acord apar pe site-ul ministerului mediului sub forma unui comunicat de presă (http://www.mmediu.ro/…/comunicat-de-presa…/5745) și pe site-ul Guvernului, ca punct pe ordinea de zi a ședinței din 16 noiembrie (https://gov.ro/…/informatie-de-presa-privind-actele…), asta poate pentru că au considerat că cetățenii acestei țări nu trebuie să cunoască ce se întâmplă cu bunurile acestei țări.
Mă întreb retoric: de ce guvernanții României nu au făcut publică această informație la acea vreme, așa cum a procedat ministrul ucrainean, Ruslan Strilets?
La acel moment, în presa vecină ministrul ucrainean declara: „Acest lucru este foarte important, pentru că lucrăm în acest sens de 18 ani lungi”, „În sfârșit, Ucraina și România vor putea ajunge la un acord privind îndeplinirea cerințelor Convenției de la Espoo în construcția canalului Dunăre-Marea Neagră și a altor proiecte comune transfrontaliere”. (Sursa https://ecopolitic.com.ua/…/ukraina-ta-rumuniya-razom…/ ).
Se pare că aceasta ar fi doar o prima etapă a implementării acestui acord, fiind nevoie pe parcurs de numeroase consultări cu statul român. Conform aceleiași surse, Rada Supremă a ratificat deja amendamentele la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espo).
Ar fi interesant de văzut în ce stadiu se află autoritățile române cu aceste studii!, după ce vor recunoaște faptul că și-au dat acordul pentru distrugerea Deltei Dunării încă de anul trecut! Oare este adevărat faptul că la Ministerul Mediului și la Rezervația Biosferei Delta Dunării nu a existat și nu există încă nicio fundamentare științifică privind monitorizarea impactului de mediu transfrontalier cu Ucraina? Dar la Ministerul Transporturilor există documente în acest sens? Ministerul Afacerilor Externe a analizat temeinic în CSAT implicațiile acestui Acord?
În luna ianuarie a acestui an, Comisia Europeană a anunțat Guvernul României despre faptul că ”Ucraina a informat Comisia cu privire la încheierea Acordului dintre Ucraina și România referitor la punerea în aplicare a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier”. Și că se așteaptă un răspuns din partea României până pe 16 februarie 2023. Această solicitare pe de o parte și acțiunile demarate în zona canalului Bâstroe de către Ucraina, ne-a dat de gândit, așa că lucrurile au început cumva să iasă la iveală. Oare actualul Guvern spera să treacă neobservată această problemă? Ce măsuri s-ar mai putea lua acum, în condițiile în care deja s-a semnat acest Acord?
Îmi exprim, pe această cale dezacordul total față de această hotărâre luată de Guvern.
Statul român, și mă refer aici la actualii guvernanți, ar fi trebuit să pună pe primul loc interesul României și să conștientizeze totodată faptul că, prin exprimarea acordului la solicitarea Ucrainei au fost încălcate drepturile românilor la informare și de ce nu .. la liberă circulație, în cazul în care canalul Sulina va deveni impracticabil cât de curând.
Deşi Uniunea Europeană acorda la un moment dat României sprijin financiar pentru salvarea Deltei, nu s-a făcut nimic concret. Asftel, multe dintre canalele Deltei devin rând pe rând impracticabile datorită procesului de colmatare, locuitorii din zonă vor rămâne fără hrana de bază, peștele oricum este pe cale de dispariție și în curând vom rămâne și fără turiști în Delta Dunării. Dar cui îi pasă?
Din păcate pentru noi, în tot acest timp Guvernul care ar fi trebuit să găsească soluții pentru a preîntâmpina acest dezastru, nu a făcut altceva decât să dea o mână de ajutor. Efectele adâncirii celor 164 km de canal de pe Chilia și Bâstroe, vor duce încet, dar sigur la distrugerea Deltei Dunării deși se află în patrimoniul universal UNESCO și totodată se poate ajunge la închiderea canalului Sulina, prin simplul fapt că circulația navelor s-ar muta pe brațele Chilia și Bâstroe. Ușor, ușor, Delta noastră se mută spre Ucraina, iar actualii guvernanții le oferă sprijin.
Falsitatea și indiferența actualului Guvern față de problemele reale ale acestei țări nu pot fi trecute cu vederea.
România, cu sprijinul Comisiei Europene va trebui să revină asupra deciziei luate fără consultare publică (mă întreb dacă nu ar fi fost necesară chiar și o consultare a CSAT – ului, această problemă putând fi considerată de interes național) și să facă toate eforturile diplomatice pentru a împiedica lucrările care ar afecta ecosistemul Deltei Dunării și implicit: economia națională a României, transportul fluvial intern și internațional și nu în ultimul rând viața oamenilor Deltei.
Costel Vicol, senator USR Tulcea