Educaţie

Evaluarea Naţională: Subiecte şi baremul de notare!

- nu au fost candidați cu temperatura peste 37,3 grade Celsius nici tentative de fraudă

Astăzi, 15 iunie, s-a desfășurat prima probă scrisă a Evaluării Naționale pentru aproximativ 1700 de absolvenți ai clasei a VIII-a, din județul Tulcea.

Potrivit inspectorului general şcolar Viorica Pavel, la proba scrisă de Limbă și literatură română au fost prezenți 1673 candidați, iar 87 nu s-au prezentat la examen.

Nu au fost candidați cu temperatura peste maximul admis. Nu au fost candidați care să fi susținut examenul cu subiectele de rezervă și nu au fost semnalate tentative de fraudă.

Următoarea probă vă avea loc miercuri, 17 iunie (Matematică), iar ultima probă, la Limba și literatura maternă, va fi susținută joi, 18 iunie, de elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
Primele rezultate vor fi afișate luni, 22 iunie, până la ora 14:00. Contestațiile pot fi depuse atât în format fizic, cât și electronic, în zilele de 22 iunie (în intervalul orar 16:00 – 19:00) și 23 iunie (în intervalul orar 8:00 – 12:00). În acest caz, al depunerii contestațiilor, candidații completează, semnează și depun/transmit electronic și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Pentru candidații minori, declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora.
Rezultatele finale vor fi anunțate sâmbătă, 27 iunie.

Subiectul și baremul de corectare pentru proba de Limba și literatura română au fost publicate de către Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, pe site-ul subiecte.edu.ro, după ora 15.00.

SUBIECT                                                                                           Varianta 5

  • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
  • Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I                                                                                                                        40 de puncte

Citeşte următorul text:

Când mama a fost încredințată că băiatul doarme, coborî încet din pat și (în vârful picioarelor) ieși afară din odaie. Ușa o închise cu multă grijă, ca nu cumva cu scârțâitul ei să-l trezească. Dar în după-amiaza aceea de vară căldura era atât de puternică, încât somnul băiatului era firav, și acesta se trezi.

În odaie era întuneric, ferestrele erau acoperite cu hârtie albastră. Dincolo de ferestre se simțea ziua de vară, strălucirea amețitoare a soarelui, lumina aceea fierbinte oprită în hârtia geamului. Undeva la vecini se auzea un ferăstrău tăind lemne, iar pe pragul ușii de la bucătărie, care dădea în curte, fratele mai mare cânta din muzicuță. Se întorsese de la râu, părul și muzicuța erau ude, în muzicuță intrase apă, și sunetele care ieșeau din ea nu erau tocmai armonioase. La un moment dat, ferăstrăul tăcu. Atunci rămaseră doar cântecul muzicuței și căldura de afară.

După ce ascultă toate astea, băiatul coborî din pat și se duse la ușă, cu intenția să iasă afară. Ușa era însă încuiată și-i era frică să bată să-și cheme fratele să-i ajute. Mai era încă o ușă în partea cealaltă a odăii, pe care el niciodată n-o deschisese. Clanța era prea sus. Înălțimea lui, de copil de trei ani, nu-i permitea să ajungă la ea. Aduse un scaun, se urcă pe el și deschise ușa. Odaia în care intră n-avea mai mult de doi metri, o odaie strâmtă, cu pereții albi. Din mijlocul odăii urca o scară de lemn – era scara de la pod. Ușa de la pod era trasă pe jumătate, și în cămăruța întunecoasă o fâșie de lumină cădea de-a lungul scărilor. Inima băiatului începu deodată să bată, de parcă ar fi vrut să iasă din piept. O bucurie și o frică ciudată îi umplură sufletul.

Băiatul fu cuprins de dorința să urce scările acelea de lemn, să ajungă la deschizătura puternic luminată a ușii, să urce-n pod. E drept că treptele erau prea îndepărtate unele de altele, scara era cam veche și scârțâia, chiar sub pașii lui nu tocmai grei, totuși reuși să ajungă până la ușa podului. Cu chiu, cu vai, se strecură prin deschizătura destul de strâmtă a ușii și, în sfârșit, ajunse în pod. Aceasta era o lume nouă, și inima îi bătea să se spargă.

Podul era plin de geamantane vechi în care erau cărți cu coperte groase de carton negru, cărți pe jumătate roase de șoareci. Mai erau în pod o pereche de pantofi fără tocuri, două roți de bicicletă fără spițe, un sac cu pânza roasă și mâncată de șoareci, o icoană cu o sfântă cu inima roșie scoasă din piept și cioburile unei oglinzi sparte.

La capătul podului însă, era o ușă care dădea într-un balconaș. Cineva care ar fi privit de afară ar fi crezut că acolo e o mansardă.

Băiatul se apropie de ușă, o deschise și se trezi undeva aproape de cer. Jos se vedeau casele cu acoperișurile roșii, iar departe – câmpiile și râul. Iar acolo departe sunt munții, dar el e mai mare ca munții, el e mai mare decât casele, el e uriaș. Pământul e și el acum pe mărimea înălțimii lui. Se vede că, pe măsură ce te urci mai sus, pământul e nesfârșit de mare. Și pentru că nu mai era nicio scară pe care să se urce, să se urce, pentru ca sub el să crească pământul, copilul dori să zboare.  Apoi i se păru din nou că e destul să întindă o mână ca să mângâie soarele.

Sorin Titel, Zborul

  1. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
  2. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: ciudată, 4 puncte
  3. Menţionează rolul cratimei din secvența să urce-n pod. 4 puncte
  4. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: lumina aceea fierbinte oprită în hârtia geamului; o ușă care dădea într-un balconaș. 4 puncte
  5. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: Podul era plin de geamantane vechi în care erau cărți cu coperte groase de carton negru, cărți pe jumătate roase de șoareci. 4 puncte Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
  6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care sunetele produse de muzicuță nu erau tocmai armonioase. 4 puncte                                                                                                                 Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul epic a textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:

  • să precizezi două trăsături ale genului epic;
  • să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând textul dat;
  • să ai un conținut adecvat cerinței;
  • să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea

36 de puncte

 

Citeşte următorul text:

 Drumul lui Traian Vuia către succes a fost pavat cu piedici. Mai întâi nu a avut suficienți bani pentru a face facultatea, apoi nu şi-a permis construcția primului aparat de zbor. Cu toate acestea, la

18 martie 1906, el a realizat primul zbor cu un aparat autopropulsat din lume (fără catapulte sau alte mijloace exterioare), un aparat mai greu decât aerul.

Traian Vuia s-a născut în 1872, în satul Surducu Mic (parte a fostei comune Bujoru, astăzi Traian Vuia, județul Timiș), tatăl lui fiind preot. Cu o minte strălucită, viitorul prim-aviator a avut bani pentru a urma doar un an la Facultatea Politehnică din Budapesta, dar asta nu a reușit să-i omoare visul care avea să-i aducă întâietate în aviația mondială.

După ce a fost nevoit să renunțe la cursurile de seral, secția mecanică, din cauza lipsei de bani, vizionarul Vuia se înscrie la Drept și își va practica meseria în câteva birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai.

Astfel, traseul marelui inventator român este deviat de la adevăratele lui aspirații şi aptitudini o mare parte din perioada de studenție. […]

La scurt timp, aflat în Lugoj, localitatea unde încerca să-şi construiască aparatul de zbor pe care-l numește „aeroplan-automobil”, hotărăște că numai capitala Franței, centrul pionieratului în aviație, i-ar putea oferi o soluție. Văzând o șansă de finanțare, Vuia decide să plece în iulie 1902 la Paris.

după Ionuț Cristian Ungureanu,

Viața unui geniu: Traian Vuia, avocatul care nu a renunțat la visul său adevărat – zborul, www.historia.ro

 

  1. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
  2. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
  • anul în care Traian Vuia realizează primul zbor cu un aparat autopropulsat;
  • județul în care s-a născut Traian Vuia. 4 puncte
  1. Scrie sursa și titlul articolului din care este extras textul dat.     4 puncte
  2. Menţionează modul şi timpul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
  3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă: traseul marelui inventator român este deviat de la adevăratele lui aspirații şi aptitudini. 4 puncte
  1. Transcrie, din fraza următoare, propoziţia principală și propoziția subordonată, precizând felul acesteia: Văzând o șansă de finanțare, Vuia decide să plece în iulie 1902 la Paris. 4 puncte
  2. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin adverbul relativ 4 puncte

 Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în timpul unei activități preferate. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

  • să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
  • să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
  • să ai un conţinut adecvat cerinţei;
  • să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

 

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE 

 

   Varianta 5

 Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

  • Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
  • Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total obținut pentru lucrare.

 SUBIECTUL I                                                                                                                    40 de puncte

  1. câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor indicate

(de exemplu: ciudată – stranie; era – se afla)                                                         2 x 2 p. = 4 puncte

  1. menționarea rolului cratimei din secvența dată (de exemplu: marchează rostirea legată a două cuvinte; marchează căderea vocalei „î”) 4 puncte
  2. câte 2 puncte pentru explicarea modului de formare a cuvintelor subliniate din secvențele date

                                                                                                                                  2 x 2 p. = 4 puncte

  • câte 1 punct pentru precizarea mijlocului de îmbogățire a vocabularului prin care s-a format fiecare cuvânt (de exemplu: oprită – format prin conversiune/schimbarea valorii gramaticale; balconaș – format prin derivare) 2 x 1 p. = 2 puncte
  • câte 1 punct pentru explicarea modului de formare a celor două cuvinte (de exemplu: oprită adjectiv provenit din verb la participiu; balconaș – format prin derivare cu sufixul –de la substantivul balcon) 2 x 1 p. = 2 puncte
  1. câte 2 puncte pentru selectarea oricăror două cuvinte care conțin diftong din secvența dată (de exemplu: era, erau, groase, roase, șoareci) 2 x 2 p. = 4 puncte
  2. câte 2 puncte pentru formularea, în câte un enunț, a oricăror două idei principale/secundare din textul dat 2 x 2 p. = 4 puncte
  3. – precizarea motivului pentru care sunetele produse de muzicuță nu erau tocmai armonioase (de exemplu: Sunetele nu erau armonioase, deoarece intrase apă în muzicuță/muzicuța era udă.)

                                                                                                                                                  3 puncte

– formularea răspunsului într-un enunț                                                                                     1 punct

 

  1. ‒ câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două trăsături ale genului epic 2 x 2 p. = 4 puncte

‒ câte 4 puncte pentru prezentarea detaliată a celor două trăsături ale genului epic, valorificând

textul dat                                                                                                                  2 x 4 p. = 8 puncte

(Punctele pentru prezentarea fiecărei trăsături a genului epic se acordă astfel:

  • prezentare adecvată, detaliată a trăsăturii – 4 puncte
  • prezentare superficială a trăsăturii/schematism – 2 puncte)
‒ adecvarea conţinutului la cerinţă: în totalitate – 2 puncte; parţial – 1 punct 2 puncte
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte

 

 

2 puncte

SUBIECTUL al II-lea  36 de puncte

  1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (de exemplu: Traian Vuia realizează primul zbor cu un aparat autopropulsat în 1906.; Traian Vuia s-a născut în județul Timiș.)        2 x 2 p. = 4 puncte
  2. câte 2 puncte pentru scrierea sursei articolului (www.historia.ro) și a titlului articolului (Viața unui geniu: Traian Vuia, avocatul care nu a renunțat la visul său adevărat – zborul) 2 x 2 p. = 4 puncte
  3. – câte 1 punct pentru menționarea modului fiecărui verb subliniat (a avut – indicativ; să renunțe – conjunctiv)   2 x 1 p. = 2 puncte
    • câte 1 punct pentru menționarea timpului fiecărui verb subliniat (a avut – perfect compus; să renunțe – prezent)  2 x 1 p. = 2 puncte
  4. – câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (traseul – subiect; lui – atribut pronominal genitival)         2 x 1 p. = 2 puncte
    • câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (traseul – substantiv comun; lui – pronume personal)    2 x 1 p. = 2 puncte
  5. – câte 1 punct pentru transcrierea corectă a propoziției principale (Văzând o șansă de finanțare,

Vuia decide) și a propoziției subordonate (să plece în iulie 1902 la Paris)            2 x 1 p. = 2 puncte

  • precizarea felului propoziției subordonate transcrise (să plece în iulie 1902 la Paris – propoziție subordonată completivă directă)   2 puncte
  1. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții, în care să existe o propoziție subordonată predicativă, introdusă prin adverbul relativ unde 4 puncte
    • construirea unei fraze alcătuite din două propoziții – 1 punct
    • construirea corectă a propoziției subordonate indicate, introduse prin adverbul relativ unde – 3 puncte

 

  • relatarea unei întâmplări petrecute în timpul unei activități preferate: respectarea succesiunii logice a faptelor – 6 puncte; respectarea parțială a succesiunii logice a faptelor – 4 puncte; fără respectarea succesiunii logice a faptelor – 2 puncte 6 puncte
  • câte 1 punct pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spațio-temporal

2 x 1 p. = 2 puncte

  • adecvarea conținutului la cerință: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct 2 puncte
  • respectarea precizării privind numărul de cuvinte            2 puncte

 

Notă! 

 

14 puncte se acordă pentru redactare, astfel:

  • unitatea compoziției: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte
  • coerența textului: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte 
  • registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conținutului: în totalitate – 2 puncte; parțial –

1 punct                                                                                                                                      2 puncte

‒ respectarea normelor de ortografie (0–1 greșeli – 3 puncte; 2–3 greșeli – 2 puncte; 4 greșeli –

1 punct; 5 sau mai multe greșeli – 0 puncte)                                                                           3 puncte

‒ respectarea normelor de punctuație (0–1 greșeli – 3 puncte; 2–3 greșeli – 2 puncte; 4 greșeli –

1 punct; 5 sau mai multe greșeli – 0 puncte)                                                                           3 puncte

‒ aşezarea corectă a textului în pagină                                                                                     1 punct

‒ lizibilitatea                                                                                                                                1 punct

 

 

           

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button