Ministerul Cercetării laudă INCDDD pentru un studiu despre moluştele de la Marea Neagră

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a lăudat săptămâna aceasta prezenţa Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) la o conferinţă internaţională la care a prezentat un studiu ce a făcut obiectul unui proiect implementat de Asociația RoPescador în zona Gura Portiței, având ca partener Asociația de Pescari Golovița şi anume  „Soluții tehnice inovatoare pentru identificarea de noi resurse ce pot fi valorificate pe teritoriul FLAG Delta Dunării”. Faptul că acest proiect, finanţat prin FLAG Delta Dunării, oferă nu doar soluţii alternative pescarilor şi o şansă deltei de a-şi reface stocurile de peşte, ci se dovedeşte a fi un studiu (cel realizat de INCDDD – n.n.) apreciat la o conferinţă internaţională la care au participat cercetători din întreaga lume spune multe despre consistenţa studiului şi despre valoarea cercetătorilor implicaţi în proiect.

„Prezent la Conferința Internațională WHITECLAM 2021, organizată online în perioada 18 – 19 octombrie, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării, a supus atenției studiul în ceea ce privește “Abundența moluștelor și tehnici inovatoare de evaluare a stocului de resurse piscicole, altele decât peștele, din zona costieră a Marii Negre din România, pentru anul 2020”,  avându-i ca autori pe domnii Năstase Aurel, Burada Adrian, Orhan Ibram, Hont Ștefan, Paraschiv Marian și, nu în ultimul rând, pe domnul Tudor Marian.” se arată în comunicatul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Derulat în perioada 2020 – 2021, studiul vizează monitorizarea continuă a funcționării uneltelor inovatoare de pescuit, evaluarea resurselor acvatice capturate, precum și propunerea de recomandări în conformitate cu strategia de exploatare durabilă pentru valorificarea resurselor acvatice, toate acestea însă, fără a perturba speciile și habitatul acestora.

Este cunoscut faptul că stocurile de pește sunt în scădere din cauza exploatării excesive, inclusiv în România, motiv pentru care, echipa de cercetători a institutului a ajuns la concluzia că există o resursă bogată de Anadara, de Rapana și de vongole, cu valori semnificative în zona studiată, resursă care poate fi exploatată în conformitate cu capacitatea de suport a mediului fără a afecta resursele naturale, precum și la faptul că uneltele de pescuit utilizate au un impact local pentru mediu.

„Pentru a atinge toate obiectivele propuse în cadrul acestui proiect și pentru a reduce presiunea asupra resursei piscicole, echipa noastră de cercetători a realizat documentarea, monitorizarea uneltelor de pescuit utilizate pentru capturarea moluștelor, în toate cele 90 de zile de pescuit, identificarea, măsurarea și prelevarea de probe a materialului biologic, efectuarea analizei și sintezei și, de asemenea, realizarea toxicologiei țesutului moluștelor și biotopului lor.

În contextul în care, exploatarea și utilizarea durabilă a serviciilor ecosistemice, mai ales cele bazate pe resurse naturale regenerabile, sunt un obiectiv major atât al Uniunii Europene, cât și al umanității, România s-a aliniat și ea acestuia, subscriind politicii sale de dezvoltare socio economică de mediu, la conceptul de exploatare a resurselor naturale regenerabile în cadrul capacității de susținere a mediului și fără a afecta resursele naturale.” se mai arată în comunicat.

Conferința a fost organizată de Institutul de Resurse Piscicole din Varna, în cooperare cu Black Sea Danube Association for Research and Development, cu sprijinul Programului Operațional pentru Pescuit și Acvacultura, proiectul “WHITECLAM”.