Pescarii din Sfântu Gheorghe atacă Ordinul de prohibiţie la sturioni
În urmă cu 10 zile, în Monitorul Oficial al României nr.403 din 16 aprilie 2021 a fost publicat Ordinul comun, asumat de MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Nr. 85 din 13 aprilie 2021 şi respectiv MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Nr. 662 din 15 aprilie 2021, privind măsurile de refacere și conservare a populațiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale.
Un Ordin al miniştrilor Agriculturii şi Mediului anunţat încă din luna martie, chiar de către ministrul Tanczos Barna la Tulcea şi despre care www.infotulcea.ro a scris la acea vreme.
Avertismentul dat atunci de ministrul Mediului la Tulcea a stârnit rumoare în rândul comunităţii pescăreşti de la Sfântu Gheorghe şi nu numai, şi nu atât pe pe măsura anunţată cât mai ales pe durata ei, respectiv NEDETERMINATĂ!
Nimeni nu a contestat atunci declaraţia ministrului mai cu seamă că nu era text de lege, numai că de vreo săptămână, de când a devenit cunoscut şi pescarilor din Sfântu Gheorghe, un grup de pescari de acolo au cerut primarului să îi sprijine în demersul lor de a ataca în contencios administrativ acest Ordin, al cărui conţinut îl puteţi parcurge mai jos.
Art. 1. — (1) Obiectul prezentului ordin îl constituie asigurarea conservării populațiilor de sturioni sălbatici din România, aflate în diverse grade de periclitare.
(2) Speciile de sturioni la care face referire alin. (1) sunt:
a) viza (Acipenser nudiventris) — specie critic periclitată;
b) nisetru (Acipenser gueldenstaedti) — specie critic
periclitată;
c) păstruga (Acipenser stellatus) — specie critic periclitată;
d) cega (Acipenser ruthenus) — specie vulnerabilă;
e) morun (Huso huso) — specie critic periclitată.
f) șip (Acipenser sturio) — specie critic periclitată.
Art. 2. — Scopul prezentului ordin este asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni din speciile prevăzute la art. 1 alin. (2), prin măsuri de interzicere a
pescuitului acestora în habitatele piscicole naturale din România.
Art. 3. — (1) Pentru conservarea populațiilor de sturioni, începând cu data publicării prezentului ordin se interzic:
a) pescuitul în scop comercial recreativ/sportiv sau familial al speciilor de sturioni prevăzute la art. 1 alin. (2) din habitatele piscicole naturale din România, pentru o perioadă nedeterminată;
b) comercializarea produselor și subproduselor (carne, caviar și produse obținute direct din aceștia, icre embrionate, larve și pui predezvoltați) obținute de la sturionii capturați în habitatele piscicole naturale din România;
c) folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit sturioni, inclusiv ohane și carmace, în zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale din România.
(2) Exemplarele de sturioni capturate accidental vor fi returnate imediat în bazinul hidrografic respectiv din care au fost capturate, indiferent de starea acestora.
(3) Beneficiarii autorizațiilor/licențelor/permiselor de pescuit au obligația raportării lunare, până la data de 5 a fiecărei luni, a capturilor accidentale de sturioni către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
(4) Raportările prevăzute la alin. (3) vor cuprinde informații privind zona de captură, specia, greutatea, dimensiunea și sexul exemplarelor de sturioni capturate accidental. Modelul fișei de raportare este prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 4. — Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” Tulcea, denumit în continuare INCDDD, are calitatea de Autoritate Științifică CITES pentru Acipenseriforme a României.
Art. 5. — Orice acțiune sau decizie privind redeschiderea pescuitului la sturioni va fi documentată de date de monitorizare periodică și obligatoriu precedată de un studiu, aprobat de instituțiile competente în domeniu, care să arate că starea
populației este favorabilă și poate suporta un pescuit sustenabil.
Art. 6. — Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancționează potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu
modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 7. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 545/715/2016 privind măsurile de refacere și conservare a populațiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 303 din 20 aprilie 2016, se abrogă.
Art. 8. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
„E o problemă cu durata aceasta nedeterminată”, spune primarul comunei Sfântu Gheorghe
La primăria din comuna Sfântu Gheorghe, de săptămâna trecută, pescarii din localitate îi cer primarului socoteală pentru acest ordin de prohibiţie, deşi Primăria Sfântu Gheorghe nu are nicio legătură cu nota de fundamentare ce a stat la baza acestui Ordin comun al celor două ministere, al Agriculturii şi al Mediului.
„Au venit mai mulţi pescari la primărie să mă întrebe ce e de făcut şi de ce noi ca unitate administrativ teritorială nu ne-am opus. Nu ne-am opus pentru că nu am fost nici noi consultaţi cum nu au fost consultaţi nici pescarii din Sfântu Gheorghe care aşteaptă de 15 ani ridicarea prohibiţiei. La cum e dat ordinul acum, o să mai aştepte mult şi bine. Iar acest articol 3 din Ordin cred că şi contravine unor directive europene pentru că e o problemă cu durata aceasta nedeterminată. Pe de altă parte, este foarte adevărat, şi acesta este motivul pentru care pescarii au venit la Primărie, că noi ca şi unitate administrativ teritorială am cerut mai multe puncte de vedere atât de la cele două ministere, cât şi de la ANPA, ARBDD sau INCDDD şi am primit răspuns de la toate. Dar, repet, au fost solicitările noastre, şi asta nu înseamnă că noi sau comunitatea de pescari am fost consultaţi„, a declarat primarul Valentin Sidorencu.
Ordinul poate fi atacat în contencios administrativ şi pescarii caută avocat
Tot primarul din Sfântu Gheorghe spune că pescarii vor să angajeze un avocat şi i-au cerut să anunţe şi pescarii din Sulina sau Grindu să se ralieze acestui demers.
„Din punct de vedere legal, termenul de a atac pe contencios administrativ este de 30 de zile de la publicare. Deja aproape jumătate din cei 80 de pescari din Sfântu Gheorghe sunt hotărâţi să angajeze un avocat care să le susţină cauza în instanţă şi de asemenea fac apel şi către pescarii din Sulina şi Grindu să li se alăture. Noi, ca primărie, nu ştiu dacă ne putem constitui în parte la acest proces însă vom analiza dacă acest ordin ne aduce prejudicii la buget. Probabil că da.” a mai declarat primarul din Sfântu Gheorghe.
Ce caută WWF România într-un ordin de prohibiție?
Una dintre cele mai surprinzătoare prevederi din Ordinul comun este menționarea unei organizații, un ONG, care nici măcar nu e de utilitate publică. Este vorba despre WWF România, un ONG care a militat, e adevărat, pentru protecția populației de sturioni, dar care nu ar trebui să apară într-un document oficial al unor ministere alături de autorități și instituții publice de specialitate.
,,Se crează un precedent periculos în momentul în care apare într-un ordin de ministru numele unui ONG care să dea greutate unei măsuri de restricție. Rolul acestor ONG-uri este acela de a sprijini astfel de decizii nu să fie parte din ele. Cred că este o gafă impardonabilă a celor care au emis acest ordin și chiar pe aceste considerente poate fi atacat în contencios administrativ.”, ne-a declarat o persoană publică fără să dorească să îi fie făcut public numele.
România prelungește o prohibiție cu iz de …favorizare a braconajului!
Instituită din 2006, măsura de prohibiție a pescuitului la sturioni a venit într-un moment în care România devenise, chiar înainte de aderarea la UE, principalul jucător de pe piața europeană de caviar. Întâmplarea face că în anul precedent luării acestei măsuri, considerată de mulți aberantă, România era dată exemplu de bună practică pe plan mondial la Conferința CITIES pentru măsurile de protecție a populațiilor de sturioni. Fiind foarte bine reglementat, și chiar apreciat pe plan mondial, pescuitul sturionilor în România nu a periclitat stocurile, așa cum au insinuat unii care au urmărit alte interese. Desigur, atât comerciale cât și financiare. Cert este că fără a mai fi permis și reglementat ca până atunci, pescuitul legal a lăsat loc braconajului, iar în primii ani de prohibiție au fost destule capturi … accidentale.
Același lucru se întâmplă și anul acesta când mărimea plaselor de pescuit la scrumbie a fost mărit parcă special pentru pescuitul … sturionilor. Cu o greutate de 10 ori mai mare ca cele permise anul trecut, plasele pescarilor de scrumbie ajung pe fundul apei acolo unde, surpriză, prind fix sturioni. Desigur, capturi accidentale și pescarii redau apei toți sturionii prinși. Mai ales femelele de morun, nisetru sau păstrugă ce poartă în pântece caviar de mii sau zeci de mii de euro…