Câteva zeci dacă nu chiar peste o sută (wow, ce asistență numeroasă!) de tulceni au asistat în această seară, după căderea serii, departe de protipendada atent aleasă de organizatori, la evenimentul ce s-a vrut festiv al inaugurării Ansamblului Memorial Ivan Patzaichin.
Situat pe faleza ce poartă numele marelui sportiv al României, plecat dintre noi în urmă cu mai bine de doi ani, Ansamblul Memorial Ivan Patzaichin a fost îngrădit în această după-amiază și ținut departe de ochii foarte curioși ai tulcenilor care s-au plimbat pe faleză tocmai pentru a participa la inaugurare.
Afost nevoie doar de un zvon cum că ”dacă e îngrădit sigur nu l-au terminat”și uite așa mulți au plecat dar sigur vor veni mâine când vor afla că totuși a fost inaugurat…
Pe la opt și jumătate trecute fix
Un filmuleț proiectat pe clădirea ”Proiectărilor”, cea în care își are sediul Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Tulcea, a vrut să evoce viața Campionului Ivan Patzaichin în câteva minute. Se întâmpla pe la opt și jumătate trecute fix, cu Pavel Bartoș în direct și în reluare la ProTv. Din păcate, niciun filmuleț nu va putea vreodată evoca sufletul cald al celui care a fost Omul Ivan Patzaichin, un Om care dacă ar mai fi trăit, spun mulți dintre cei care l-au cunoscut, ar fi refuzat ca faleza Dunării să îi poarte numele. La fel cum a refuzat să fie și Guvernatorul ARBDD și asta pentru că spre deosebire de marea majoritate a celor care au încăput pe acel scaun el chiar iubea Delta Dunării. Așa era Ivan Patzaichin, cu foarte mult, mult, mult bun simț și poarte din acest motiv s-a înconjurat de tot felul de ”atârnători și profitori” pe lângă el, cărora din prea mult bun simț, nu le-a putut da viteză… Oameni mici care tot timpul au profitat de pe urma acestui Mare Campion si implicit de pe urma celor care au condus și conduc Primăria și Consiliul Județean Tulcea. Și care și acum o mai fac gudurându-se pe lângă Ilie și Teodorescu. Oameni cărora municipiul și județul Tulcea nu le datorează nimic, ba dimpotrivă… însă asupra acestui subiect vom reveni.
După nelipsitele și inutilele discursuri ale oficialităților (acești oameni chiar nu înțeleg oare că în astfel de momente se sinucid politic?) a urmat minute în șir pomenirea viilor care au contribuit la zămislirea acestui Ansamblu Memorial. Mult mai prețios poate că ar fi fost măcar și un moment de reculegere pentru Ivan Patzaichin. Amin!
