După o săptămână de străzi pustii s-a ales praful de Tulcea!

Deşi ar fi trebuit să fie tocmai pe dos, cu o reducere a poluării aerului în municipiu, restricţiile de circulaţie impuse de Ordonanţele militare nr. 2 şi nr. 3 iată că au adus cu ele creşteri ale indicatorului PM10 (detalii mai jos). Iată ce ne-a comunicat oficial azi Agenţia de Protecţie a Mediului Tulcea:

„În data de 26.03.2020, la stațiile TL-1, TL-2 și TL-3 s-a depăşit valoarea limită zilnică de 50 µg/mc pentru indicatorul PM10 (măsurat automat), astfel:
TL-1-60.78µg/mc, TL-2-69.23 µg/mc, TL-3-65.41µg/mc.

Evoluția concentrațiilor acestui poluant s-a diferențiat total de cea a celorlalți poluanți monitorizați. În timp ce concentrațiile de NO2, ŞO2, CO s-au menținut în trendul din ultima săptămână, pentru indicatorul PM 10 s-a identificat o perioadă orară cuprinsă între orele12-24 în care, valorile orare ale concetrațiilor de PM10 s-au situat între 100-200µg/mc, pe fondul vitezei ridicate a vântului.
Concluzia este că sursa a fost vântul care a ridicat/transportat praful de la sol. Din cauza perioadei îndelungate de desfășurare a fenomenului, a direcției constante, respectiv vitezei ridicate a vântului, este posibil ca praful să fi fost transportat de la distanță. Momentan concentrațiile orare de PM 10 sunt în scădere, ajungând la valori mici (20-30µg/mc).”

Ce e cu indicatorul PM10

Particule în suspensie PM10 şi PM2,5 reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei
Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură. Deci încă un motiv ca să #stămacasă