România pierde 770 de milioane de euro din PNRR, dar nu putem crește salariile la stat cu bani pe care nu îi avem
România pierde 770 de milioane de euro din PNRR pentru că legea salarizării
unitare nu va fi adoptată până la termenul de 31 august. Deputata Cristina Prună atrage
însă atenția că adoptarea unei legi care ar genera cheltuieli permanente de miliarde de lei
anual, fără reforma statului și fără o economie capabilă să le susțină, ar crea o problemă
bugetară mult mai mare.
„Lucrurile sunt simple: nu poți să crești salariile la stat cu bani pe care nu îi ai. Cele 770
de milioane de euro din PNRR sunt bani pe care i-am fi primit o singură dată. În schimb,
legea discutată în ultimele săptămâni ar fi avut un impact de 8–12 miliarde de lei în fiecare
an. Nu ne permitem, ca stat, o cheltuială permanentă de asemenea dimensiuni”, afirmă
Cristina Prună.
În condițiile în care creșterea economică din acest an este prognozată la doar 0,1%,
România nu are spațiul bugetar pentru noi creșteri permanente de cheltuieli.
„Fără reformă și fără creștere economică, salariile mai mari la stat înseamnă salarii plătite
pe datorie. Adică din banii de mâine ai contribuabililor. Am mai văzut filmul acesta în
2024, când pensiile au fost crescute fără să existe veniturile necesare. Nota de plată a
venit prin deficite, împrumuturi și inflație”, arată deputata.
Cristina Prună subliniază că situația bugetară este atât de dificilă încât România nu își
permite nici măcar o indexare cu 7% a salariilor din sectorul public anul viitor.
„Ordinea corectă este alta: mai întâi reformăm statul – reducem instituțiile, birocrația și
cheltuielile și facem reforma administrativ-teritorială. Apoi creștem economia – prin
investiții, capital privat, productivitate și locuri de muncă mai bine plătite. Abia după aceea
reformăm salarizarea la stat, pe baze corecte, transparente și sustenabile.
Nu sunt împotriva unei salarizări corecte în sectorul public. Performanța trebuie valorizată
și plătită. Dar nu poți împărți bani pe care nu îi ai și să numești asta reformă”, conchide
Cristina Prună.
