George Simion, prezent la dezbaterea de la Universitatea Babeș-Bolyai: Nu vrem ieșirea din UE și NATO, vrem respect și revenirea la democrație!

George Simion a fost primul candidat care a acceptat să fie prezent la dezbaterea individuală organizată de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Într-un format academic și riguros, liderul AUR a avut o intervenție bine structurată, în care și-a prezentat viziunea politică și prioritățile atât pentru funcția de președinte, cât și măsurile guvernamentale, pentru care se angajează în rol de mediator.

Simion a deschis discursul felicitând inițiativa universitară, subliniind rolul pe care instituțiile de învățământ superior ar trebui să-l joace în dezbaterile societății: „Este timpul ca universitățile din România să-și asume un rol activ în dezbaterile din societate, în construcția României de mâine și în găsirea punților de dialog care în acest moment lipsesc.”

Unul dintre punctele centrale ale intervenției sale a fost reafirmarea angajamentului față de apartenența României la Uniunea Europeană și NATO, în ciuda zvonurilor propagate pe diverse canale.

„George Simion și Alianța pentru Unirea Românilor nu vor ca România să părăsească Uniunea Europeană sau NATO. Din contră, eu cred că trebuie să întărim alianțele din care facem parte. Eu văd Uniunea Europeană la fel cum au văzut-o și părinții fondatori ca un spațiu economic comun. (…) Europenismul nostru este dat și de istorie, și de poziția geografică, și desigur de apartenența la un set de valori comune. Asta nu înseamnă că trebuie să transformăm proiectul comun european și trebuie să transformăm Uniunea Europeană într-un suprastat federal. Noi nu vedem mutarea deciziilor la Bruxelles, ci le vrem în cele 27 de state suverane ale Uniunii Europene”, a afirmat Simion, în cadrul dezbaterii.

Acesta a susținut în fața studenților și profesorilor UBB că România traversează o criză a democrației și că este nevoie de o resetare instituțională profundă.

„Candidez pentru a asigura revenirea la democrație, revenirea la voința liber exprimată de către cetățenii români, care, în opinia mea și a unui majorități din societatea românească, au fost privați de dreptul de a alege.”

Totodată, Simion a pledat pentru o reformă administrativă substanțială, afirmând că aparatul de stat este supradimensionat și ineficient:

„Avem mult prea mulți angajați în sectorul public și aici nu mă refer la profesori, nu mă refer la polițiști, nu mă refer în niciun caz la militari sau la cadre medicale, mă refer la administrația publică, locală și centrală, care este înțesată, din păcate, cu membrii, care nu fac decât să îngreuneze funcționarea normală a instituțiilor statului român și care îngreunează românilor care în momentul în care apelează la o instituție a statului, efectiv trec printr-un coșmar. (…) Funcționarii capabili și în alții funcționari, profesioniștii din administrația locală și centrală, sunt blocați”, a afirmat candidatul la prezidențiale, susținând că, dacă va ajunge președinte, își va asuma rolul de mediator, astfel încât partidele aflate la guvernare să vină cu o reformă administrativă solidă.

„În calitate de președinte asta voi încerca să implementez, pentru asta voi pleda în fața Guvernului României. De acest lucru avem nevoie, de o reformă administrativă care să reducă substanțial numărul instituțiilor publice locale și centrale, lăsând oamenii buni din administrație și vă asigur că sunt mulți oameni buni la locul lor, dar fără să fie încurcați, fără să le fie îngreunată activitatea de membrii de partid care au ajuns acolo parașutați doar pentru că aveau un carnet sau altul”, a adăugat George Simion.

Un alt obiectiv declarat a fost sprijinirea tinerilor, inclusiv prin accesul mai ușor la locuințe. De asemenea, Simion a pus accent pe necesitatea unei finanțări corespunzătoare a sistemului de învățământ: „Toate discuțiile despre sistemul de învățământ trebuie să înceapă de la subfinanțarea cronică, atât timp cât avem 2,1% din PIB alocați spre acest sector, când media europeană este de 4,7%.”

În încheiere, Simion a transmis un mesaj despre nevoia de reconectare a societății românești la valorile meritocrației, transparenței și respectului față de cetățean.