În condițiile în care recepția lucrărilor la Podul Suspendat peste Dunăre nu mai este atât de optimistă ca în luna octombrie 2022, atunci când ministrul Sorin Grindeanu a vizitat șantierul, tronsoanele de drum expres care să lege acest obiectiv de municipiul Tulcea și prin acesta de municipiul Constanța, nu mai este chiar o prioritate pentru guvernanți. Mai ales că valoarea însumată a celor două tronsoane de drum expres, Tulcea – Pod Suspendat peste Dunăre și respectiv Tulcea – Constanța este una de cel puțin două ori mai mare decât cea a podului.
Ca membru al Comisiei Transport din Camera Deputaților, George Șișcu a făcut azi o ,,radiografie la sânge” a acestor investiții.
După cum știți, în 2020 au fost semnate contractele pentru studiile de fezabilitate și proiectare, în valoare de aproape 3 milioane de euro, respectiv 3,6 milioane de euro pentru segmentele Brăila-Tulcea și Tulcea-Constanța. La circa trei ani de zile de la acel moment, lucrurile nu arată extraordinar de bine, câtă vreme încă nu avem pentru nici unul din cele două drumuri expres traseul final, nu au identificați proprietarii de teren, nu avem acord de mediu și nici începute studiile geo/topo/arheologice în teren. Cea mai mare întârziere a fost cauzată de identificarea soluțiilor de legare a acestui drum expres cu podul de peste Dunăre de la Brăila, precum și de problema intersecției variantelor de traseu a drumului Tulcea-Constanța cu ariile unor poligoane miliare ale Ministerului Apărării.
În limbajul tehnic al celor de CNAIR, ambele proiecte de drum expres se află în faza de analiză a AMC1, așa-numita Analiză Multicriterială de Traseu Etapa 1 (AMC1). Abia în faza următoare, AMC2, vom avea un traseu definitiv pentru Drumurile Expres Brăila-Tulcea și Tulcea-Constanța.
Ce urmează? Pe traseele finale, după recepționarea documentației AMC2, vor fi realizate studiile geotehnice, topografice și arheologice și, în paralel, vor fi elaborate documentațiile privind identificarea proprietarilor terenurilor de pe traseu, precum și documentațiile de mediu. Abia în urma recepționării și avizării acestor din urmă documentații se poate trece la emiterea Hotărârii de Guvern, avizării din partea Ministerului Transporturilor, în cadrul Consiliului Interministerial se poate trece la realizarea proiectului tehnic de execuție și a documentației necesare obținerii autorizației de construire.
În condițiile în care noi suntem departe de a fi gata cu documentația pentru a realiza licitații de execuție (dar aici mizez pe faptul că cei de la CNAIR vor înțelege că prestatorul poate fi impulsionat să accelereze munca!), nu aș dori să înaintez termene. Inițial, pentru contractele pentru documentații semnate în 2020, termenul de predare ar fi trebuit să fie de 24 de luni, dar ne apropiem de 36… Rămâne, evident, spinoasă și problema finanțării lucrărilor-propriu zise, iar aici avem o fereastră foarte mică de oportunitate privind apelurile pentru fondurile europene 2021-2027 și întâietate la alocarea fondurilor o vor avea proiectele mature. Realist, nici unul din cele două drumuri expres nu se încadrează în această categorie. Avem astăzi în România proiecte în lucru care depășesc de trei ori banii pe care îi avem la dispoziție din fonduri europene și naționale.” a transmis George Șișcu.
