Câtă vreme autoritățile române sunt în ”silenzio stampa” în privința lucrărilor de adâncire a Canalului Bâstroe, după poziția adoptată de Guvernatorul ARBDD, Gabriel Teodosie Marinov, încă de luni, 20 februarie 2023, vecinii ucraineni își văd liniștiți de treabă. Nu doar draga maritimă Hagemann IV, care efectuează lucrări pe Canalul Bâstroe și în largul Mării Negre încă de luna trecută, ci și alte utilaje de dragare sunt folosite pentru a asigura adâncimea necesară șenalului navigabil. Și toate acestea se întâmplă într-un context în care parcă autoritățile române sunt paralizate.
După ce în weekend subiectul a fost aprig dezbătut în media națională, iată că de luni, 20 februarie 2023 parcă ”subiectul s-a fumat”! Este și motivul pentru care o altă dragă, de această dată sub pavilion ucrainean, a făcut numai în ultimele 24 de ore de ieri până azi zeci de kilometri pe o porțiune a Brațului Chilia al Dunării, undeva între Chilia Veche și Periprava, dar pe teritoriul ucrainean, în partea de nord a insulei Yemakov.
Imaginile sunt publice pe site-ul https://www.marinetraffic.com/ deci numai dacă ești în silenzio stampa le poți nega!
Și cum în astfel de momente critice componenta guvernamentală își demască incompetența, iată că sectorul neguvernamental nu doar că este mult mai tranșant dar vine și cu soluții. Astfel, reprezentanții GREENPEACE din România au făcut azi un anunț pe pagina lor oficială pe care ne îndoim că reprezentanții guvernamentali sau politicienii l-au sesizat.
”Dezbaterile despre lărgirea și adâncirea canalului Bâstroe pentru navigație au loc de 20 de ani, timp în care autoritatea responsabilă din partea României, anume Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), nu a reușit încă să facă un studiu de impact. În lipsa acestui studiu științific, realizat de biologi, experți hidrologi și cu echipamente speciale de măsurare, nu putem decât să ne îngrijorăm, alarmăm și indignăm pe baza unor zvonuri și postări inflamate pe rețelele de socializare. Știm de la oamenii care trăiesc în Deltă și care o cunosc cel mai bine de unele consecințe directe în ceea ce privește reducerea debitului de apă și colmatarea unor canale, însă e nevoie de o analiză științifică pentru a indica impactul real al lucrărilor asupra ecosistemelor fragile. E important pentru conservarea biodiversității ca această evaluare a situației să fie făcută urgent! Este, într-adevăr, o lucrare de mentenanță sau autoritățile ucrainene au dragat la o adâncime mai mare decât cea agreată, cu scopul de a permite accesul unor nave cu capacitate crescută de transport?
Nu putem permite în nicio situație sacrificarea biodiversității, așa că iată ce avem de făcut:
Trebuie să cerem Ministerului Mediului și ARBDD să finanțeze rapid și să demareze o cercetare serioasă despre starea Deltei Dunării și a factorilor antropici care pun în pericol biodiversitatea ei. Autoritățile sunt restante de prea mult timp cu această analiză!
Până la finalizarea studiilor, cerem autorităților ucrainene un moratoriu asupra lucrărilor de întreținere sau adâncire a canalului!
Administrația Fluvială a Dunării de Jos trebuie să clarifice cât mai urgent dacă lucrările recente de pe Canalul Bâstroe sunt legale, dacă sunt respectate tratatele internaționale agreate pe acest subiect.
Iar dacă tot vorbim despre Delta Dunării, suntem datori să ne uităm cu atenție la mecanismele sistemice de distrugere a biodiversității de acolo, atât de partea română, cât și de cea ucraineană: construcții în zone de conservare pe grinduri, turism făcut în viteză pe bărci cu motor, poluante și zgomotoase, braconaj, lipsa unui management eficient al deșeurilor.” se arată în comunicatul GREENPEACE de azi, 21 februarie 2023.
Vom reveni mâine pe acest subiect cu o parte din răspunsul transmis Ministerului Mediului de către ARBDD, autoritatea de mediu și administratorul Deltei Dunării, în legătură cu ce impact ar avea pentru biodiversitatea rezervației continuarea lucrărilor de adâncire a Canalului Bâstroe începute în urmă cu aproape 20 de ani.
