Azi, Comunitatea Armână din România – prin Consiliul Tinerilor Armâni organizează o serie de manifestări culturale în Bucureşti şi Constanţa, cu prilejul zilei de 23 mai – Ziua Naţională a Armânilor, La Tulcea, evenimentul FLASHMOB este organizat de Ansamblul Profesionist Baladele Deltei, iar detalii puteţi afla de AICI!
În Bucureşti şi Constanţa, potrivit preşedintelui Sterică Fudulea, programul este următorul
Bucureşti
- Luni 23 mai, ora 18:30: program de cântece/dansuri armâneşti (parcul Obor)
Eveniment organizat în parteneriat cu Primăria Sectorului 2
Constanţa
- Luni 23 mai, ora 17:00: program de cântece/dansuri armâneşti (piaţa Ovidiu);
Eveniment organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Constanţa
Spectacolele cu cântec şi dans armânesc din data de 23 mai vor reuni cei mai îndrăgiţi artişti ai comunităţii armâne din România.
SCURT ISTORIC: 23 mai, Ziua Naţională a Armânilor
Pe 9/22 mai 1905 (9 mai dupa vechiul calendar, 22 mai dupa noul calendar) sultanul Abdul Hamid al II-lea a semnat textul unei iradele care le recunoştea armânilor dreptul de a avea reprezentanţi în administraţia locală precum şi dreptul la instrucţie în propria limbă. Cu o zi mai târziu s-a recunoscut şi dreptul armânilor de a-şi folosi limba în biserică.
După războaiele balcanice (1912-1913) care au dus la împărţirea Macedoniei de către statele din zonă (grec, sârb, bulgar şi albanez) şi după cele două războaie mondiale, armânii au pierdut practic toate drepturile pe care le câştigaseră prin Iradeaua Imperială din 9/22 mai 1905.
La 21 mai 1989 organizaţia „Fraţii Manaki” din Bitolia împreună cu câţiva membri ai societăţii „Pitu Guli” din Skopje au sărbătorit pentru prima dată Ziua Naţională a Armânilor. ÎPe 9 decembrie 1990 s-a fondat „Liga Armânilor din Macedonia” (este vorba despre Republica Macedonia, parte din Iugoslavia la acea dată). Atunci s-a adoptat rezoluţia care stabilea sărbătorirea zilei naţionale a armânilor pe data de 23 mai (data publicarii documentului). Ziua Naţională a armânilor a fost sărbătorită pentru prima dată în România, la Constanţa, in luna mai a anului 1999.
Prin votarea pe 24 iunie 1997 de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a documentului cunoscut astăzi sub numele de Recomandarea 1333, se recomandă statelor din Balcani unde trăiesc armâni, să li se asigure acestora din urmă posibilitatea de a folosi limba în şcoli, biserici, mass-media. După 92 de ani, un document european recunoştea armânilor practic aceleaşi drepturi pe care aceştia le câştigaseră (pentru puţin timp) prin Iradeaua din 1905. Se poate aprecia azi, că ziua de 23 mai şi-a câştigat statutul de „ZIUA NAŢIONALĂ A ARMÂNILOR”.
Câştigul enorm pe care l-a adus Iradeaua din 1905 (ca şi recomandarea 1333 din 1997) este în plan psihologic. Armânii au înţeles că nu mai pot da la nesfârşit vina unii pe alţii pentru situaţia în care se află: păstrarea specificităţii şi individualităţii lor, depinde numai de ei. Ce semnificaţie se acordă sărbătorii astăzi? De cele mai multe ori: faptul că armânii trebuie să se bucure astăzi de toate drepturile pentru a se putea menţine ca armâni.
23-li di Maiu, Dzua Natsională a Armãnjloru
Tu 9/22 di Maiu 1095 (9-li di Maiu dupu vecljiul cãlindaru, 22-li di Maiu dupã nãulu cãlindaru), sultanlu Abdul Hamid II-lu deadi un irade tsi pricunushtea a Armãnjloru andreptul ta s-aibã oaminji tu administratsia localã, cum shi andreptul ti sculii tu limba a loru. Alantã dzuuã lã si pricãnãscu sh-andreptul ta s-ufiliseascã limba tu bãsearicã.
Dupu polimli balcanitsi (1912-1913), anda craturli ditu aestã nai (Gãrtsia, Sãrbia, Vãryaria shi Arbinushia) ampãrtsãrã Makidunia, Armãnjlji chirurã tuti andrepturli tsi li avea amintatã pritu Irade.
La 21-li di Maiu 1989 sutsata “Fratsilji Manaki” ditu Bitola deadun cu niscãntsã membri a sutsatãljei “Pitu Guli” ditu Skopje yiurtusirã Dzua Natsionalã a Armãnjloru la murmintsãlj armãneshtsâ di Bitola. Tu 9-li di Andreu 1990 Liga a Armãnjlor ditu Machidunie lo apofasea ca Dzua Natsionalã a Armãnjloru s-hibã yiurtusitã cathi anu la 23-li di Maiu (dzuua anda fu tipusitu Iradelu). Tu România, Dzua Natsionalã a Armãnjloru fu yiurtusită prota oarã Custantsa la anlu 1999.
Tu 24 di Cirisharu 1997, Andamusea Parlamentarã a Consiliului ali Europa votã Recomandarea 1333, pritu cari s-cafta a craturiloru ditu Balcani iu bãneadzã Armãnji s-andrupascã ufilisearea a limbãljei Armãneascã tu sculii, bãsearicã shi mass-media. Dupu 92 di anji, un documentu europeanu pricunushtea ti Armãnji idghili andrepturi tsi li avea amintatã (ti ptsãnu chiro) pritu Iradelu ditu anlu 1905. Tu chirolu di adzã, dzuua di 23 di Maiu sh-u amintã numa di “Dzuua Natsionalã a Armãnjloru”.
Marli amintaticu tsi lu-adusi Iradelu (cum shi Recomnadarea 1333) easti tu tesi psihologicã. Armãnjlji achicãsirã ca nu mata potu s-u arucã totna cãbatea unu pi-alantu ti catandisea tu cari s-aflã: tsãnearea sh-dutseara ma largu a yishteriloru tsi-Ij aspunu ahoryea di alantsã suntu mash tu putearea a loru. Tsi noimã s-daã ti aestã yiurtuseari? Di naima multi ori: atsea cã Armãnjlji lipseashti s-hãrseascã adzã di tuti andrepturli ta s-poatã sã-shi tsãnã tu banã isnafea.
