Concluzie la început de sezon: Turismul ”la negru” n-are leac în Delta Dunării!

Una dintre inițiativele prefecturii, moștenită de actualul prefect de la predecesorii săi, este ca la începutul sezonului turistic, la o masă rotundă, să se așeze deopotrivă reprezentanții instituțiilor cu atribuțiuni de control și reprezentanți ai agenților economici din acest sector numit generic HORECA, adică turism și alimentație publică. Scopul declarat încă de acum mai bine de zece ani este acela de reduce numărul neconformităților din acest sector fiindcă fără aceste neconformități nu ar fi controale și nici sancțiuni, de cele mai multe ori cu amendă.

Întâlnirea tradițională din acest an s-a desfășurat azi, de la ora 10.00, în același cadru tradițional și anume Sala Mihail Kogălniceanu a Consiliului Județean Tulcea, iar Instituția Prefectului s-a preocupat să aducă la masă reprezentanți de la aproape 20 de instituții cu atribuțiuni de control sau reglementare în acest sector. Unor reprezentanți de la aceste instituții, într-o ordine a nominalizării lor în plângerile (ce-i drept majoritatea verbale) adresate prefectului li s-a dat cuvântul de la începutul ședinței tocmai pentru a le transmite agenților economici faptul că de controale nu vor scăpa fiindcă aceasta le este menirea. Astfel reprezentanți de la ISU Delta, Protecția Consumatorilor, Inspecția Muncii, Direcția Sanitar Veterinară, Direcția de Sănătate, Administrația Rezervației, AntiFrauda, Poliția sau Direcția Finanțelor și-au transmis mesajul celei mai scăzute asistențe din istoria acestor ședințe: numărul celor din instituții părea să fie mai mare decât al agenților economici…

Reprezentantul Hotelului Mon Jardin de la Mahmudia, Gigi Chiscop, a ”spart gheața” dezbaterii propuse cu cel mai delicat subiect al turismului din Delta Dunării și anume acela al turismului ”la negru” sau mai bine spus turismul fără reglementările instituțiilor prezente la masa rotundă a sălii Mihail Kogălniceanu. De la acele unități de cazare fără clasificare dar care au inundat internetul și rețelele sociale și până la ambarcațiunile care transportă turiști pe toate canalele deltei fără să îi întrebe pe barcagii nimeni de sănătate (sau dacă au băut prea mult -aviz căpităniilor din porturile și mai ales miniporturile deltei).

Însă așa cum a sesizat de această dată președintele Asociației Patronatului din Turism, nu ar fi acestea cele mai grave probleme ci cu adevărat periculoase sunt locurile – pentru că nu poate fi vorba despre localuri – în care turiștii aleg să mănânce! Iar aceste locuri, ce să vezi ?, dacă sunt pe proprietatea privată a unor persoane, evident fără niciun fel de autorizație sau aviz, nu pot fi controlate au spus în cor reprezentanții autorităților invitate de prefect la această dezbatere.

În concluzie, turismul ”la negru” n-are leac în Delta Dunării și ce este mai trist e că și autoritățile prezente au recunoscut faptul că deciziile nu le aparțin: dacă un agent economic are putere de decizie și face numai ce crede că trebuie făcut, ei bine angajații acestor instituții fac doar ce le impune legea. Care nu e întotdeauna perfectă și nici nu se aplică unitar pe tot teritoriul României.

De aceea o primă concluzie a fost aceea că poate pentru deltă ar fi nevoie de reglementări aparte față de cele de pe litoral sau de la munte, iar pași în acest sens au fost făcuți, e drept, cu autorizarea punctelor gastronomice locale. O a doua concluzie a fost aceea că nu ar fi rău dacă pe lângă cele 14 sau 15 instituții de control de care are parte orice operator turistic și/sau de alimentație publică ar mai exista una exclusiv pentru cei care fac turism și alimentație publică fără niciun fel de autorizație.  Și, în fine, o a treia concluzie ar fi aceea că voucherele de vacanță acordate bugetarilor au albit foarte mult turismul din deltă și probabil că nu ar mai exista ”turism la negru” dacă aceste vouchere de vacanță ar fi acordate și angajaților din sistemul privat.