Dunărea, la minime istorice fără precedent Măsuri de intervenție pentru menținerea debitelor minime, necesare pentru producția de energie nucleară

România traversează una dintre cele mai dificile perioade
hidrologice din ultimele decenii. Prognoza de la Institutul Național de
Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică faptul că, în data de 6 august,
Dunărea ar putea atinge la intrarea în țară un debit mai mic decât
minimul înregistrat în august 2003, când debitul a fost de 1.600 mc/s.
În ianuarie 1985 s-a înregistrat un debit de aproximativ 1.400 mc/s,
însă această valoare nu este comparabilă, deoarece a fost determinată
de blocarea scurgerii apei ca urmare a formațiunilor de gheață de pe
sectorul românesc al Dunării.
Astăzi, Dunărea înregistrează la intrarea în țară un debit de 1.550
mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie
(4.700 mc/s) și a lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași
perioadă a anului trecut, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.550
mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025). Totodată, râurile interioare
din vestul țării (Crișana și Banat), precum și din Oltenia, Muntenia și
Moldova înregistrează debite sub valorile specifice acestei perioade. În
unele sectoare, în special în Crișana, se manifestă deja fenomene de
secare, iar acestea se vor accentua în perioada următoare. În
consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în
special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa
precipitațiilor.
Având în vedere regimul deficitar de precipitații atât pe sectorul
românesc, cât și în bazinul superior al Dunării, următoarele două
săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic.
Vestea bună este că, în Austria, s-au înregistrat în ultimele zile
precipitații care au determinat creșteri ale debitelor râurilor interioare,
însă efectele acestora vor ajunge la intrarea Dunării în România în
aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă aproximativ
cinci zile.
Ca urmare, pe sectorul românesc este posibilă doar o staționare
sau o ușoară creștere a debitului, până în jurul valorii de 1.600 mc/s

sau puțin peste această valoare, care rămâne însă mult sub media
multianuală a lunii august.
Prin urmare, din cauza scăderii nivelurilor Dunării, cauzată
exclusiv de regimul deficitar de precipitații, după finalizarea măsurătorilor
batimetrice realizate de Forțele Navale Române, va fi încercată
scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje
încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, care vor permite dirijarea
unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala.
Totodată, Administratia Fluviala a Dunarii de Jos RA a început lucrările
de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala.
Operațiunea este una deosebit de complexă și presupune
realizarea unui epiu (dig de dirijare), cu scopul de a concentra debitele
către sectorul Cernavodă. Intervenția implică riscuri tehnice
semnificative, principalul risc fiind ca, în condițiile nivelurilor extrem de
scăzute ale Dunării și ale unei situații hidrologice fără precedent, efectul
hidraulic urmărit să nu fie atins în totalitate. De asemenea, lucrările pot
determina o creștere temporară a turbidității apei. Chiar și în aceste
condiții, autoritățile statului român asigură populația că vor depune toate
eforturile necesare în vederea asigurării pe cât posibil a debitelor minime
necesare producției de energie nucleară.
Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare
este de aproximativ 70%, iar aceasta reprezentând rezerva strategică
pentru alimentarea cu apă a populației.
În acest context, facem un apel ferm către populație pentru
utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice. Fiecare gest de
economisire contează în această perioadă critică. Reducerea
consumului de energie electrică, în special în intervalele de vârf din
cursul serii, precum și utilizarea rațională a apei contribuie la diminuarea
presiunii asupra resurselor disponibile. Recomandăm ca, acolo unde
este posibil, apa potabilă să nu fie utilizată pentru udarea grădinilor,
spălarea curților, a trotuarelor sau a autovehiculelor, ci să fie folosite
surse alternative pentru aceste activități. Prioritatea absolută rămâne
asigurarea alimentării cu apă a populației și protejarea resurselor
disponibile în această perioadă de secetă hidrologică severă.
Solidaritatea și responsabilitatea fiecăruia dintre noi pot contribui la
depășirea acestei perioade fără precedent.