Eugen Tomac, președinte PMP: Conferință despre refuzul Consiliului JAI de a accepta intrarea României în spațiul Schengen

infotulcea.ro1 august 2023

0 86 4 minutes read

Europarlamentarul Eugen Tomac a prezentat astăzi, într-o conferință de presă susținută la sediul PMP, evoluția demersurilor întreprinse la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE în cazul refuzului Consiliul JAI de a accepta intrarea României în spațiul Schengen.

”Pe 8 decembrie anul trecut, Consiliul Miniștrilor de Interne din Uniunea Europeană a avut pe ordinea de zi propunerea de a elimina frontierele interne pentru România, Bulgaria și Croația, propunere acceptată doar în cazul celei din urmă. Din momentul deciziei de a primi doar un stat din cele trei în spațiul Schengen s-a creat un conflict juridic care trebuie clarificat în justiția europeană. Practic, în ședința JAI din 8 decembrie 2022, negocierea politică trebuia făcută în acord cu recomandările Comisiei Europene și ale Parlamentului European, care au cerut la unison admiterea tuturor celor trei state în spațiul Schengen.

Consiliul însă a luat două decizii: a acceptat Croația, stat care îndeplinește criteriile din 2021, dar a respins România și Bulgaria, state care îndeplinesc condițiile de a fi acceptate în Schengen din 2011!

În acest caz, regula unanimității a fost aplicată discriminatoriu, încălcându-se mai multe articole din Tratatul Uniunii Europene (TUE), Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE) și, de asemenea, principii fundamentale ale dreptului european.

Acest conflict juridic trebuia reclamat de către Guvernul României, printr-o acțiune în anulare, în baza art. 263 din TFUE, întrucât s-au încălcat norme fundamentale de procedură și a fost încălcat Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană printr-un abuz de putere din partea Austriei. Acțiunea trebuia formulată în termen de două luni, conform prevederilor din TFUE.

Întrucât statul român nu a reclamat acest conflict juridic și având în vedere că art. 263 din TFUE permite formularea acțiunilor la CJUE în nume propriu, am depus acțiunea în ultima zi în care decizia Consiliului JAI din 8 decembrie putea fi reclamată. Astfel, am deschis, la 6 februarie 2023, o acțiune la CJUE împotriva Consiliului UE în calitate de deputat în Parlamentul European.

Tot atunci, am lansat etapa premergătoare unei acțiuni în baza art. 265 din TFUE și am solicitat în mod oficial Consiliului Uniunii Europene să acționeze întru aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România.

Această procedură este obligatorie, iar Consiliul trebuie notificat înainte de a reclama la CJUE constatarea abținerii de a acționa a unei instituții europene, atunci când aceasta avea obligația de a o face.

Având în vedere că, în termen de două luni, Consiliul UE trebuia să-și clarifice poziția cu privire la nelegalitatea abținerii, iar Consiliul JAI avea obligația să pună capăt abținerii de a acționa, luând măsurile adecvate, răspunsul primit de la Consiliu în aprilie 2023 s-a dovedit evaziv și nesatisfăcător. Și asta pentru că și-a menținut în mod explicit refuzul de a acționa, în pofida termenilor trimiterii noastre preliminare. Această poziție a Consiliului constituie o lipsă persistentă de acțiune, dând astfel naștere dreptului nostru de a ne adresa CJUE.

În acest sens, am formulat o nouă acțiune, în baza art. 265 din TFUE, prin care reclamăm încălcarea prevederilor Tratatelor prin abținerea de către Consiliul Uniunii Europene de a acționa în sensul integrării României în spațiul Schengen.

Acțiunile pe care le-am depus la CJUE ne permit să invităm persoanele juridice române să se alăture demersului nostru. Orice persoană juridică română care consideră că îi este afectată activitatea și îngrădită libertatea de mișcare a bunurilor în spațiul UE se poate alătura ca parte în proces. Companiile românești pot solicita, în cadrul acestui proces, inclusiv despăgubiri, întrucât le este îngrădit accesul pe Piața Unică Europeană printr-un abuz de putere din partea Austriei.

Consider că trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care ni le pune la dispoziție Uniunea Europeană pentru a corecta nedreptatea pe care un stat membru precum Austria o întreprinde fără niciun motiv rațional la adresa României.

Precizez, de asemenea, că acțiunea formulată în data de 6 februarie la CJUE, prin care reclamăm acest abuz de putere al Austriei, se bucură de o poziție favorabilă din partea Comisiei Europene.

În acest context plin de provocări, cu război la frontierele României, accesul nostru în spațiul Schengen ar fi consolidat Uniunea Europeană, care a introdus 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni sunt create pentru a slăbi baza economică a Rusiei și pentru a reduce capacitatea acesteia de a purta război.

Însă nu toate statele s-au aliniat acestei poziții. Conform datelor oficiale pe care le-am obținut de la Eurostat, care și-a actualizat recent rapoartele pentru anul 2022, putem observa că, deși tendința la nivelul UE este de a reduce semnificativ schimburile comerciale cu Rusia, în cazul Austriei situația este total diferită.

Valoarea produselor importate în Austria din Rusia pentru ultimii ani arată astfel:

– 2019: 2,078,626,366 €

– 2020: nu există date oficiale Eurostat

– 2021: 3,692,264,161 € (creștere cu 77,6%)

– 2022: 7,333,072,139 € (creștere de 252% față de 2019 și de 98,53% față de 2021).

În aceste condiții, practic, Austria și-a dublat cifra de schimburi economice cu bunuri importate din Rusia de la începerea războiului.

Putem spune, practic, că Viena alimentează zilnic regimul criminal de la Moscova cu peste 20 milioane de euro, măsură care este în contradicție totală cu politica de sancțiuni a UE.

În aceste condiții, am sesizat Comisia Europeană și am cerut să fie demarată o anchetă, astfel încât Guvernul de la Viena să explice de ce ignoră politica de sancțiuni împotriva Rusiei și sabotează Uniunea Europeană.” – a transmis Eugen Tomac, președintele PMP.