Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca a depășit Nerversea ca număr de participanți/zi

Astfel, Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca a devenit, oficial, cel mai mare festival din Dobrogea, depășind Neversea ca număr de participanți/zi, o adevărată performanță pentru o comună cu 4.000 de locuitori

„Nu ne-am propus să. batem recorduri, nu suntem în goană după raportări umflate la hectar. Suntem în competiție doar cu noi înșine și încercăm să facem lucrurile mai bine de la ediție la ediție. Sper că anul acesta a fost mai bine decât în urmă cu un an și ne vom însuși criticile constructive pentru ediția de anul viitor”, a spus Eugen Ion, primarul comunei și inițiator al Festivalului Borșului Lipovenesc de Jurilovca.

Festivalul Borșului Lipovenesc a debutat în 2009, la inițiativa actualului primar și a unui prieten de-al său, ca o sărbătoare a comunității locale. După 11 ediții (au existat ani în care sărbătoarea nu s-a organizat), Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca a crescut de la 200 la 144.000 de participanți, devenind cel mai mare festival dobrogean și unul dintre cele mai mari din țară.

Ziaristul și dramaturgul Sorin Lucian Ionescu, Preşedinte al Comunităţii Evreieşti din Constanţa, a postat pe Facebook chiar în timpul concertului lui Goran Bregovic de sâmbătă seară: „Ce Constanța, ce Tulcea… Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca! Jurilovca e capitala Dobrogei. Gata, s-a-nchis!”.

Goran Bregovic și Wedding & Funeral Band au cântat la Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca în seara zilei de 2 septembrie, în fața unei audiențe record de peste 50.000 de oameni. Este cel mai mare concert din județul Tulcea din toate timpurile și, de altfel, este prima dată când în Dobrogea de Nord concertează un artist internațional de un asemenea calibru.

Goran Bregovic a sosit în România sâmbătă, 2 septembrie, ora 12.00, și a ieșit din țară duminică, 3 septembrie, pe la punctul de trecere a frontierei Otopeni, zburând, la ora 16.40, spre Atena.

În urma unor informații neverificate preluate de către presa din România, precizăm că artistul sîrb, care are și cetățenie franceză, nu. este supus vreunei sancțiuni de către Uniunea Europeană și nu are restricții de călătorie în niciuna dintre țările lumii cu excepția recentă a Republicii Moldova.

Eugen Ion, primarul comunei Jurilovca, s-a declarat impresionat de spectacolele oferite de către artiștii invitați la Festival: „Sigur, suntem bucuroși că am putut avea pe scena festivalului un artist internațional atât de cunoscut precum Goran Bregovic, dar artiștii noștri nu au fost cu nimic mai prejos. Viorica și Ioniță de la Clejani, Loredana, Theo Rose, Radu Captari (care face deja parte din comunitatea noastră), Nicolae Voiculeț, Fuego,Georgiana Lăpădat și, nu în ultimul rând, corurile și ansamblurile din Dobrogea, sunt, toți, artiști care, timp de două zile, au făcut publicul să vibreze. Muncim din greu tot anul, iar atunci când, timp de două zile, ne permitem o pauză, ne place să ne distrăm și să dansăm pe muzică foarte bună”.

Cea mai îndrăgită vedetă a festivalului, prezentă an de an, încă de la prima ediție, rămâne, însă, borșul lipovenesc de pește.

Anul acesta, Primăria Jurilovca a oferit iubitorilor gastronomiei locale peste 50.000 de porții de borș în cele două zile ale festivalului.

40 de pescari-bucătari, acompaniați de bloggerul culinar Gina Bradea, folosind 55 de ceaune, au gătit realmente la foc continuu timp de câte 12 ore pe zi, într-un spațiu special amenajat în parcarea Noului Port Turistic din Jurilovca.

Pentru cele 50.000 de porții, respectându-se rețeta tradițională a pescarilor lipoveni din Jurilovca, au fost folosite 12.000 de kilograme de pește și 5.000 de kilograme de legume.

100 de voluntari din Jurilovca și din comuna alăturată, Ceamurlia de Jos, au ajutat la pregătirea borșului, la servirea acestuia la mese și la curățenia din timpul evenimentului și după acesta.

Chiar dacă acest fel de mâncare specific pescarilor din zonă se acrește cu oțet, iar nu cu borș din tărâțe, în Jurilovca el este denumit borș din respect față de strămoșii actualilor locuitori ai comunei, care foloseau această denumire. Borșul lipovenesc de pește are o rețetă similară cu cea a altor preparate din aceeași categorie și poate fi întâlnit în toată Delta și de-a lungul Dunării românești. sub mai multe nume: ciorbă de pește, ciorbă pescărească, borș pescăresc, zeamă sau zamă de pește. Radu Anton Roman prefera numele de borș lipovenesc/ pescăresc din aceleași considerente de respect față de tradițiile locului. În ciuda legendelor care circulă, secretul unui borș lipovenesc bun nu constă în apa de Dunăre, care nu mai face parte de decenii din rețetă, ci în folosirea a cât mai multe specii de pește (de obicei în jur de 5).