Închis timp de patru ani, pentru un proiect de restaurare, Muzeul de Etnografie și Artă Populară din cadrul Institutului de Cercetări Eco – Muzeale „Simion Gavrilă“ Tulcea și-a redeschis de azi porțile și nu oricum ci printr-o expoziție ce a urmat conferinței de presă de închidere a proiectului ”Valorificarea patrimoniului etnografic nord dobrogean prin restaurarea și modernizarea Muzeului de Etnografie și Artă Populară Tulcea” cu o valoare a proiectuluide 18.721.765 lei.
„Acest muzeu se dorește a fi un popas în traseul turistic al celor care ne trec pragul, care se îndreaptă spre Delta Dunării sau spre municipiul Tulcea.
Este o altă îmbogățire a patrimoniului ICEM, iar în acest sens vreau să vă reamintesc că recent a fost redeschisă Casa Panaghia, iar în curând urmează să recepționăm investiția privind Farul Sulina. Îmi exprim convingerea că specialiștii ICEM vor gestiona cât mai bine tot acest patrimoniu, unul foarte bogat (vă reamintesc că numai aici la etnografie, avem peste 9000 de exponate) și doresc să îi felicit pentru faptul că ne oferă posibilitatea de a ne mândri, în continuare, cu obiective importante puse la dispoziție tulcenilor, dar și a celor care vin să ne treacă pragul“, a declarat celor prezenți la conferința de presă președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu.
La rândul său, Iuliana Titov, șef serviciu în cadrul Muzeului de Etnografie, a vorbit despre importanța reluării activității în acest centru muzeal: „În urma lucrărilor de restaurare și modernizare, după cum vedeți, avem o pasarelă care ne ajută să vă prezentăm spații noi și obiecte unicat, manechine, vitrine, mijloace multimedia moderne care aduc plus valoare expunerii. Expozițiile prezintă cele mai interesante și frumoase exponate pe care le gestionează Muzeul de Etnografie și Artă Populară. Ne dorim, de asemenea, ca în cel mai scurt timp să reluăm activitățile deosebite avute cu fiecare comunitate în parte, cu elevii, cu cadrele didactice și să ne revedem cât mai des în aceste spații dedicate activității culturale etnografice“, a transmis Iuliana Titov.
Muzeul de Etnografie şi Artă Populară (fostul sediu al BNR – sucursala Tulcea), construit în perioada interbelică (1924 – 1928), este unul dintre edificiile publice emblematice pentru Tulcea, constituind un exemplu valoros ale arhitecturii de forme naţionale. De la exterior, se disting elemente din arhitectura tradiţională, folosite cu măestrie în acea perioadă de continuatorii școlii iniţiate de marele creator Ion Mincu. Pridvorul de la intrarea principală, balconul încastrat într-o mică şarpantă, coloanele robuste, brâul realizat din cărămidă sunt doar câteva elemente tradiționale ce pot fi observate. Compoziţia foarte echilibrată, generată de îmbinarea celor două aripi într-un turn de colţ, monumentalitatea construcției, fac din ea un exemplar reuşit al arhitecturii moderne.
Din 2005 acest edificiu public a devenit sediul Muzeului de Etnografie și Artă populară (care a funcționat din 1989 în clădirea aflată pe str. 9 Mai, nr. 4, cunoscută drept conacul Calafeteanu).
Expoziţia de bază Multiculturalitate dobrogeană prezintă, în sălile de la etajul clădirii, aspecte ale identităţii culturale ale diferitelor populaţii care au convieţuit de-a lungul timpului în Dobrogea şi care continuă să trăiască în armonie şi astăzi.
Vizitatorii au posibilitatea să cunoască din tradiţiile culturale ale românilor, aromânilor, meglenoromânilor, turcilor, tătarilor, romilor, grecilor, bulgarilor, ruşilor – lipoveni, ucrainenilor, italienilor, germanilor, evreilor, armenilor. Au fost incluse circuitului muzeal spații noi și s-a creat posibilitatea expunerii în premieră a unor piese de mobilier urban executat în ateliere meșteșugărești din țară sau străinătate, expresii valoroase ale diverselor stiluri ce au pătruns și în județul nostru de la începutul secolului al XX-lea: se remarcă pe lângă motivele românești, înfluențe orientale, piese în stil venețian și florentin.
Țesăturile decorative, portul popular, vasele de uz și decor, ocupațiile și meșteșugurile din zona dobrogeană vor aduce în atenția publicului elemente din viața și creația dobrogenilor.
Sălile multimedia din mansarda clădirii, imposibil de vizitat în trecut, vor constitui spații de întâlnire cu specialiștii, colaboratorii, partenerii muzeului.
Din 2005 acest edificiu public a devenit sediul Muzeului de Etnografie și Artă populară (care a funcționat din 1989 în clădirea aflată pe str. 9 Mai, nr. 4, cunoscută drept conacul Calafeteanu).
Expoziţia de bază Multiculturalitate dobrogeană prezintă, în sălile de la etajul clădirii, aspecte ale identităţii culturale ale diferitelor populaţii care au convieţuit de-a lungul timpului în Dobrogea şi care continuă să trăiască în armonie şi astăzi.
Vizitatorii au posibilitatea să cunoască din tradiţiile culturale ale românilor, aromânilor, meglenoromânilor, turcilor, tătarilor, romilor, grecilor, bulgarilor, ruşilor – lipoveni, ucrainenilor, italienilor, germanilor, evreilor, armenilor. Au fost incluse circuitului muzeal spații noi și s-a creat posibilitatea expunerii în premieră a unor piese de mobilier urban executat în ateliere meșteșugărești din țară sau străinătate, expresii valoroase ale diverselor stiluri ce au pătruns și în județul nostru de la începutul secolului al XX-lea: se remarcă pe lângă motivele românești, înfluențe orientale, piese în stil venețian și florentin.
Țesăturile decorative, portul popular, vasele de uz și decor, ocupațiile și meșteșugurile din zona dobrogeană vor aduce în atenția publicului elemente din viața și creația dobrogenilor.
Sălile multimedia din mansarda clădirii, imposibil de vizitat în trecut, vor constitui spații de întâlnire cu specialiștii, colaboratorii, partenerii muzeului.
Cu ocazia redeschiderii, Muzeul de Etnografie și Artă Populară prezintă de azi o expoziție temporară la parterul clădirii cu tema ”Oamenii Dobrogei – Multiculturalitate dobrogeană”. Muzeul poate fi vizitat de marți până duminică în intervalul orar 9.00-17.00 (cu ultima intrare la 16.30). Taxa de vizitare pentru expoziția de bază este 10 lei/adult și 5 lei/preșcolar, elev, student, pensionar, în timp ce taxa de ghidaj în limba română este de 50lei/grup iar în limba străină 100 lei/grup cu taxă fotografiere profesionistă 100 lei pe oră și taxă filmare profesionistă de 500 lei pe oră.