Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a fost prezent azi la Tulcea și va mai fi în județul Tulcea și mâine, pentru a participa la o serie de dezbateri publice privind aprobarea Planului de Management al RBDD. Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării se află în subordonarea acestui minister și pentru a funcționa la parametri ceruți de statutul dat de lege ar trebui să aibă și un plan de management. Un prim plan de management al ARBDD a fost elaborat în anul 2009 însă pentru a ajunge la publicarea în Monitorul Oficial și a avea valoare de text de lege i-au trebuit nu mai puțin de …șase ani.
Din 2015, de când a fost aprobat acel plan de management era chiar expirat, la propriu, fiindcă specialiștii care l-au elaborat au luat o perspectivă de doar cinci ani pentru el. Bun, rău, planul de management a fost și continuă să fie documentul de 379 de pagini echivalent Bibliei pentru Guvernatorul ARBDD dacă ar fi preot. Totuși, după ani de muncă a unor specialiști din cadrul ARBDD și a partenerilor din alte instituții publice sau mai puțin publice, cu un preț de peste 43 de milioane de lei a fost elaborat și recepționat întru-un cadru festiv pe 8 decembrie 2023.
Abia în 19 martie 2025 acest Plan de management a fost pus pe transparență decizională pe site-ul ministerului. Și nu a trecut nicio săptămână până când primarii din deltă nu au contestat acest plan pentru faptul că nu au timpul necesar să îl studieze. De ce a trebuit să treacă anul 2024 fără să fie pus în transparență decizională nu știm. De ce s-a vrut, pe repede înainte aprobarea lui în martie în prag de alegeri, iar nu știm, încă ceva e limpede de azi și o spune chiar ministrul Mircea Fechet.
”Este o dovadă clară a angajamentului nostru față de conservarea biodiversității, dar și față de dezvoltarea echilibrată a comunităților locale. Ne dorim o Deltă vie, curată, protejată – un model pentru întreaga Europă. Documentul este o angajare clară și fermă a statului român față de viitorul acestei zone de patrimoniu universal, prin care consolidăm un model de gestionare responsabilă a resurselor naturale și de sprijin real pentru comunitățile locale. Ne-am propus să păstrăm și să îmbunătățim starea de conservare a speciilor și habitatelor, dar și să încurajăm activitățile economice sustenabile, compatibile cu valorile naturale și culturale ale Deltei.” – a declarat azi, la finalul dezbaterii publice de la Sala Mihal Kogălniceanu a Consiliului Județean Tulcea ministrul Mircea Fechet.
Ce au zis cei prezenți în timpul dezbaterii
Eugen ION, președintele ACOR Tulcea, a propus înființarea mai multor grupuri de lucru și a întrebat care au fost entitățile care au contribuit la elaborarea Planului de Management. Modificarea Legii ARBDD este nejustificat întârziată, iar omului i se alocă prea puțin spre deloc atenție în acest plan.
Valentin Moldoveanu, în calitate de reprezentant al fermierilor din județul Tulcea a susținut că nu poate fi interzisă subvenția terenurilor agricole chiar dacă acestea fac parte din zona ARBDD. Mai mult, agricultura ecologică este încurajată în zonele cu regim de rezervație naturală cum este și Delta Dunării.
Ciprian Safca, ghid turistic și consilier județean, a ridicat problema depopulării satelor din Delta Dunării. Acesta a susținut alocarea de fonduri pentru ca localnicii să nu mai plece din deltă.
Tudor Cernega, primarul comunei Ceatalchioi, a fost cel mai vocal dintre primarii localităților izolate din deltă și a ridicat mai multe probleme, însă cea mai de neînțeles e problema accesului restricționat pentru cei care nu sunt turiști în Delta Dunării, respectiv pentru cei care au rude.
Daniel Ilușcă, președintele Asociațiilor de Turism din Delta Dunării a sustinut că primarii știu mai bine problemele din fiecare sat și că trebuiau să aibă o contribuție mai mare la acest plan de management și că din acest motiv consideră benefică această dezbatere.
Leon Doru, administrator al unei societăți de alimentație publică de pe plaja Sulina susține de că de 13 ani nu se mai poate reglementa această activitate care se desfășoară tradițional de la începutul secolului trecut.
Dan Calistrat, crescător de animale din Pardina, a susținut că în ultimii 35 de ani localnicilor li s-a interzis accesul la resurse, terenurile fiind concesionate unor străini.
Mihai Marian, proprietarul Complexului Gura Portiței, susține că plaja deschisă publicului larg produce sute de tone de deșeuri pe care, până anul acesta, și le asuma administrația complexului turistic dar din această vară nu. Problema alimentării cu energie se poate rezolva cu o turbină eoliană, dar nu se permite acest lucru.
Eugen ION susține că managementul deșeurilor din Delta Dunării, trebuie re-reglementat mai ales în plin sezon când intră zeci de mii de turiști, una din soluții fiind administrarea locală a acestor deșeuri complementar față de operatorul regional.
Ovidiu Ghionu, reprezentant al mai multor asociații de pescari recreativi, a susținut că permisul de acces în scop turistic ar trebui să fie doar pentru turiști, nu pentru vizite la rude sau pentru alte categorii de persoane.
Timur Ceauș, primarul comunei Chilia Veche, a susținut că este nevoie de o soluție pentru asfaltarea drumului județean ce leagă municipiul de Chilia Veche, o comună care s-a depupulat și va continua să se depopuleze în lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate.
Anca Simion, președintele unei asociații de pescari din Sf. Gheorghe, a ridicat problema faptului că punctele gastronomice locale nu se pot aproviziona direct cu pește de la pescari.
Ion Bodea, crescător de animale din delta, susține ca trebuie reglementată și autorizația de creștere a animalelor și pe persoană fizică nu doar pe cod CAEN.
Guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete, recunoaște faptul că acest plan nu are studii pe capacitățile de suport, de la număr de turiști, număr de ambarcațiuni și până la numărul de animale.
Lucian Simion, fost guvernator al ARBDD, consideră ca toate amendamentele la Legea RBDD nu vor mai fi de actualitate peste un an!
Cuchi Bărbuceanu de la Asociația ARCA susține ca sunt peste 2000 de cai în zona Letea, sălbatici sau sălbăticiți, nu sunt reglementați în niciun fel în planul de management. Și ar trebui!
Dan Verbina, președintele Federației Organizațiilor de Pescari și Producători de Pește, a vorbit despre colmatarea deltei! Dacă nu se vor face decolmatări, delta va dispărea! iar Cătălin Balaban, președintele unei asociații de pescari din Jurilovca, susține că ar trebui promovat pescuitul calitativ nu cel cantitativ. Iar Jurilovca este un model de succes în acest sens.
Conferința de presă
”Am avut astăzi prima întâlnire din cele trei. Urmează să ne deplasăm la Sfântu Gheorghe. Pe urmă avem o întâlnire la Mila 23. Una peste alta eu cred foarte mult într-o astfel de abordare, cea în care ajungi cât mai aproape de comunitatea locală. Și mai cred că avem obligația ca acele decizii pe care le luăm din birourile ministerelor, din clădirea Guvernului României, din Parlament sau din orice altă instituție.
Deciziile respective trebuie să fie mereu într-o bună consultare cu oamenii și mereu trebuie să contribuie la o viață mai bună și mai ușoară pentru locuitorii la care ne referim. S-au desprins deja câteva concluzii.
În mod evident, ă, va trebui să găsim o formulă de echilibru între toate activitățile care se desfășoară deja în Delta Dunării, fie că ne referim la turism, fie că ne referim la creșterea animalelor, fie că ne referim la agricultură sau la pescuit, la pescuit comercial sau la pescuit sportiv.
Am avut ocazia să ascult foarte mulți oameni care și-au expus punctul de vedere și cred că putem desprinde deja o concluzie, respectiv faptul că Delta Dunării are nevoie de o atenție separată în ceea ce privește finanțarea anumitor proiecte, în ceea ce privește anumite tipuri de investiții pretabile sau necesare pentru această zonă.
Motiv pentru care voi propune colegilor mei din administrația Fondului pentru Mediu ca în viitor să avem programe dedicate pentru finanțarea unor investiții, fie că discutăm despre platforme pentru gunoi de grajd, ele vor reduce impactul asupra mediului, fie că discutăm despre investiții în alimentarea localităților cu apă potabilă sau în legătură cu canalizarea, fie că discutăm despre modul în care gestionăm terenurile agricole din Delta Dunării.
Îi înțeleg perfect pe acei oameni și le înțeleg frustrarea și supărarea când constată că o comunitate locală care trăiește de sute de ani în acea zonă nu beneficiază în mod direct de resursele pe care respectiva zonă le generează. Ne referim cu precădere la agricultură în această, în această situație. Și, pe bună dreptate, sunt furioși cetățenii localităților care constată că vin de la București, din alte orașe ale României, din afara țării, uneori agricultori care exploatează acele resurse și care nu aduc un beneficiu major comunității respective.
Aș dori să mulțumesc, ă, grupului de lucru, tuturor specialiștilor care au lucrat la elaborarea acestui plan de management. Nu e un document perfect, are mii de pagini. Însă, fie că ne referim la institutele de cercetare, fie că ne referim la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, la colegii din ARPDD, au depus o muncă, ă, fantastică și ne aflăm acum în ultima etapă a adoptării acestui document, respectiv cea de consultare publică, pentru a putea ulterior merge în ședință de Guvern și pentru a putea aproba acest plan de management.” – a declarat Mircea Fechet înaintea sesiunii de întrebări din partea presei locale.