fbpx
Ştirea zilei

Varianta Jijila – Pod Suspendat va reconfigura traseul camioanelor ce traversează Dunărea

Chiar dacă noul ministru Ciprian Șerban a preluat de la Sorin Grindeanu abia azi Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, se pare că din prima sa săptămână de mandat acesta va avea parte de o recepție finală a unei investiții inaugurată dar neterminată în 2022: Podul suspendat peste Dunăre! Așa cum a anunțat secretarul de stat Irinel Scrioșteanu de la același minister, de ieri a început recepția finală a investiției inclusiv a variantei de legătură Jijila – Pod suspendat peste Dunăre, considerată principala cale de acces spre pod din județului Tulcea.

Până la acest moment, descărcarea de pe Podul Suspendat peste Dunăre în județul Tulcea se face pe drumul de legătură spre digul Măcin – Smârdan care are doar o bandă pe sens și o lungime de 4,3 km. Pentru toate localitățile de pe DN 22 – E87, de la Jijila până la Tulcea accesul spre pod înseamnă un ocol destul de mare prin comuna Jijila și orașul Măcin, mai ales pentru camioanele încărcate cu piatră sau, după caz, cu cereale.

”Dacă ar fi să se deschidă, în sfârșit, varianta sens giratoriu de la intrarea în Jijila spre Podul suspendat peste Dunăre cel mai mare beneficiu pentru comună ar fi că nu ar mai trece prin localitate camioanele. Mai multe case de la drumul național au fost afectate în ultimii doi ani din cauza trecerii acestor camioane cred eu de multe ori supraîncărcate iar oamenii au făcut nenumărate reclamații însă degeaba.” a declarat primarul comunei Jijila, Costică Deacu.

În ceea ce privește beneficiile pentru alți locuitori din comuna Jijila, care nu sunt afectați de trecerea camioanelor prin localitate, același primar Costică Deacu mai spune: ”Comuna Jijila este legată mai mult de Brăila și Galați decât de Tulcea în ceea ce privește locurile de muncă și dacă s-ar deschide acest drum direct spre pod vă dați seama că numărul celor care își vor căuta de lucru la Brăila și Galați va crește. Nu pot să spun dacă se va dubla numărul celor care lucrează la Brăila și Galați, dar sigur acesta va crește și cred că și angajatorii din Braila și Galați își vor căuta forță de muncă la noi în comună sau în comunele apropiate!”.

Potrivit oficialilor Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, procedura de recepție va dura câteva zile iar, in urma deciziei comisiei de Recepție, la sfârșitul aceste săptămâni se va putea circula, inclusiv pe drumurile de legătură, pe ambele maluri ale Dunării.

De la momentul la care am dat in trafic acest pod au fost înregistrate nu mai puțin patru milioane de trecere adică tot atâtea vehicule  au trecut Dunărea pe acest pod .
Investiția a presupus amenajarea a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul județului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri.
Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal are două benzi pe sens și legă județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin are o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. În rest, sunt realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare.
Pilonii au 192 m înălțime totală de la partea superioară a fundației și sunt localizați în aproprierea malurilor. Fiecare pilon este prevăzut cu scări și lift, accesul fiind permis din benzile de întreținere localizate pe ambele părți ale tablierului.
Pilonul Brăila este construit pe 72 piloți forați la 40 metri, iar la pilonul Tulcea pe 72 piloți de 38 metri.
entru construirea podului au fost folosiți peste 200.000 de mc de beton armat și 25.000 de tone de oțel beton.
La acest Pod a fost montat și funcționează un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic și a cablurilor.

Cablurile sunt fi izolate pe exterior cu o protecție care asigură etanșeitatea, iar aerul din interior este fi permanent dezumidificat și monitorizat astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv.
Pentru a asigura durabilitate și protecție anticorozivă ridicată, tablierul este și el dezumidificat în interior. Anumite rigidizări longitudinale vor sunt utilizate drept canale pentru distribuția aerului dezumidificat în spațiul intern al tablierului. Un sistem de senzori monitorizează asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menține o umiditate relativă sub 40%, pentru a nu exista coroziune și pentru a permite circulația pe pod în siguranță, în orice anotimp.
Structura podului este alcătuită din 86 de segmente de tablier metalic. Acestea formează structura suprafeței de rulare a podului de la Brăila. Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone. Segmentele de tablier metalic au fost realizate la șantierul naval Brăila.
În cadrul Master Planului General de Transport, podul figurează ca parte a Drumului Expres Focșani– Brăila – Tulcea – Constanța, drum planificat să conecteze Nordul Munteniei și Sudul Moldovei de Nordul Dobrogei, unde se află Delta Dunării.” a precizat secretarul de stat Irinel Scrioșteanu

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button