(VIDEO) 144 de la revenirea Dobrogei la Patria Mamă

Astăzi se împlinesc 144 de ani de când Dobrogea a revenit la patria mamă, moment care a constituit un pas important spre Marea Unire, idealul românilor de pretutindeni. Aceasta a venit la sfârşitul secolului al XIX-lea, după ultima perioadă marcată de ocupația otomană la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. După multe sacrificii umane și momente extrem de tensionate, Dobrogea trece sub administraţie românească.

Autoritățile din Dobrogea au sărbătorit această zi împreună, prin  participarea la un ceremonial militar și religios organizat la Monumentul Independenței din județul Tulcea, respectiv la ședința festivă comună organizată la sala Mihail Kogălniceanu a Consiliului Județean Tulcea.

„Ne aflăm acum pe colnicul Hora, unde tronează falnic Monumentul Independenţei, martor de necontestat al istoriei noastre zbuciumate. Istoria acestui simbol al libertăţii ne aminteşte în permanență de elementul care uneşte românii din ţară şi de peste hotare: patriotismul. Piatra de temelie a monumentului a fost pusă la 17 octombrie 1879, în prezenţa prinţului Carol şi a lui Mihail Kogălniceanu, spre a cinsti memoria ostașilor căzuți pentru libertatea și unitatea de mai târziu a noastră, a dobrogenilor. Fiecare zi de 14 noiembrie, onorată și sărbătorită pe această marcantă scenă istorică, este și va constitui întotdeauna un prilej de omagiu și cinstire a memoriei și a sacrificiului înaintașilor noștri. Ei sunt cei datorită cărora, astăzi, dobrogenii îmbracă haine de sărbătoare. Slăvind amintirea lor ne îndeplinim o datorie de pietate“, a transmis președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, în cadrul ceremonialul militar organizat cu această ocazie.

„Astăzi este o zi măreață dată prin dimensiunea acestei zone pe care noi am primit-o de la strămoșii noștri. Dobrogea este unică în România, este unică în România, este unică în Europa și poate fi un exemplu de bune practici pentru toată lumea. Conviețuim aici, de sute de ani, peste 17 minorități, cu respect pentru religia noastră, pentru tradițiile noastre, pentru istoria noastră. Acest tărâm binecuvântat de Dumnezeu a fost apărat cu prețul sângelui și la 1918, și în 1944 și chiar și la Revoluție, când ne-am recâștigat demnitatea. Această zi trebuie să intre în istoria zilelor naționale ale României, pentru că țara noastră nu ar fi fost întreagă fără Dobrogea“, a transmis președintele Consiliul Județean Constanța, Mihai Lupu, în cadrul aceluiași ceremonial.

FESTIVITĂȚI LA SALA MIHAIL KOGĂLNICEANU

 Tot astăzi, 14 noiembrie 2022, începând cu ora 11.00, la sala Mihail Kogălniceanu a Consiliului Județean Tulcea a avut loc o ședință comună a consiliilor județene Tulcea și Constanța, pentru a marca împlinirea a 144 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria Mamă.

La eveniment au participat reprezentanți ai conducerii celor două consilii, președinții Horia Teodorescu și Mihai Lupu, prefectul județului Tulcea, Dan Munteanu și subprefectul județului Constanța, Marilena Dragnea, primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, administratorii publici ai celor două județe, secretarii generali ai celor două județe, consilierii județeni din Tulcea și Constanța, parlamentari tulceni, reprezentanți ai minorităților județului Tulcea.

După intonarea imnului de către un grup de tineri au Ansamblului „Danubius“ al Centrului Cultural „Jean Bart“ Tulcea, cei prezenți în sală au putut viziona un clip video în care au fost prezentate principalele repere istorice care au dus la momentul 14 noiembrie 1878.

În deschiderea ședinței, PS Visarion, Episcopul Tulcii, a vorbit despre importanța evenimentului de acum 144 ani: „Într-adevăr, pentru noi, dobrogenii, dar și pentru toți românii, constituie o zi deosebită pentru că este ziua în care această provincie, dintotdeauna românească, a revenit la Patria Mamă“.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, a vorbit despre momentele istorice definitorii pentru devenirea României Mari: „Cu 144 de ani în urmă, principele Carol I, alături de guvernul condus de I.C. Brătianu și ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu, lansa „Proclamația către Dobrogeni” și „Înaltul ordin de zi” către armată. În Proclamaţia către dobrogeni, viitorul rege Carol I spunea: «Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi, face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi o cârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre, şi nimeni nu le va putea lovi fără a-şi primi legitima pedeapsă. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi, dar cu iubire, drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii (..)». Mesajul Domnitorului către dobrogeni se încheia astfel: „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră”.   Este astfel indubitabil faptul că,  prin spiritul și multietnicitatea lor, oamenii reprezintă un adevărat tezaur al zonei. Dobrogea este un model de conviețuire etnică, o cale de urmat pentru multiculturalitate și toleranță, o lecție a acceptării aproapelui. Așa cum spunea și cunoscutul scriitor Ovidiu Dunăreanu, crescut pe aceste meleaguri, la Ostrov de Constanța, «dobrogenii, înainte de orice, sunt niște oameni solari: luminoși, deschiși la suflet și la minte. Apoi, sunt harnici și temerari, trăsături fundamentale moștenite de la încrezătorii și curajoșii coloniști, care au făcut ca acest Ținut al Mării – și al Dunării, aș adăuga eu – să înflorească și să se integreze cu fruntea sus spațiului național cât și celui european. Și nu în ultimul rând, dobrogenii au un fel aparte al lor de a fi, o înțelegere superioară a conviețuirii cu ceilalți, indiferent de ce etnie sunt. Modelul, acestei coabitări în bună rânduială, este unic în Europa»“.

Președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, a făcut referire la valorile dobrogene: „Diversitatea etnică și culturală conferă Dobrogei un loc aparte pe harta României. Aici, la noi acasă, în Dobrogea, trăiesc laolaltă în pace și armonie români, bulgari, aromâni, armeni, albanezi, greci, turci, tătari, italieni, ruși, lipoveni, sârbi, germani, ucraineni și unguri. Regiunea noastră este un model de conviețuire interetnică, un loc special în care cel puțin 17 etnii și-au clădit un loc căruia sa-i spună ACASĂ! Fiecare dintre aceste minorități a contribuit la dezvoltarea culturală şi materială a zonei și mă bucur că și astăzi reușim să ne înțelegem și să ne ajutăm reciproc fără prejudecăţi. Spun cu toată convingerea că  Dobrogea reprezintă un model pentru toleranță, armonie și respect reciproc. Lecția pe care unirea Dobrogei cu România ne-o transmite nouă astăzi, peste ani, este că forța națiunii stă în coeziunea oamenilor, asigurată de sisteme publice și infrastructură funcționale, și de solidaritatea cetățenilor uniți în jurul unor valori și proiecte comune, apărați de legi drepte și egale pentru toți“.

Evenimentele continuă astăzi, În Piața Civică din municipiul Tulcea, cu un spectacol oferit de Consiliul Județean Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea și Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei“. După „Baladele Deltei“, pe scena tulceană vor urca Florin Chilian și Ansamblul Etnofolcloric „Plăieșii“.