Criminalitatea cibernetică se extinde rapid în România. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) raportează o creștere accentuată a cazurilor. În 2024, aproape 2.000 de investigații privind infracțiunile cibernetice au fost închise, dar tendința continuă să crească. Metodele de atac evoluează, iar autoritățile se confruntă cu noi provocări în combaterea amenințărilor digitale.
Creșterea cazurilor de criminalitate cibernetică în România
Infractorii cibernetici din România folosesc tehnici avansate pentru a încălca sistemele și pentru a fura date. Atacurile de phishing au atins apogeul în aprilie 2023, cu 39.615 incidente înregistrate. Până în decembrie, cazurile au scăzut la 1.385, dar riscurile rămân ridicate. Hackerii vizează instituțiile financiare, agențiile guvernamentale și companiile private.
Regiunea București-Ilfov se confruntă cu cel mai mare număr de amenințări cibernetice. Aproape 19,2% dintre rezidenți au folosit software specializat pentru a limita urmărirea în 2023. Acest lucru sugerează îngrijorări tot mai mari cu privire la confidențialitatea online și securitatea datelor. Regiunea Nord-Vest a înregistrat rate de adoptare mai scăzute, doar 8,9% utilizând instrumente de protecție similare.
Programele malware rămân o amenințare majoră. În 2023, Trojan.AgentACBD a condus în topuri cu 46.720 de alerte de atac. Alte amenințări au inclus Trojan.IoT.Mirai și InfoStealer.AGENTTESLA. Aceste atacuri compromit informații sensibile, ducând la prejudicii financiare și reputaționale pentru companii.
Colaborare între România și Consiliul Europei
Ministerul Justiției din România lucrează îndeaproape cu Consiliul Europei pentru combaterea criminalității cibernetice. În ianuarie 2025, ministrul Radu Marinescu s-a întâlnit cu o delegație a Biroului de Programe pentru Crima Cibernetică (C-PROC). Întâlnirea s-a concentrat pe consolidarea cooperării și îmbunătățirea instrumentelor de investigare cibernetică.
România face parte din Convenția privind criminalitatea cibernetică de la adoptarea acesteia. Al doilea protocol adițional îmbunătățește cooperarea transfrontalieră și facilitează schimbul de date. Aceste măsuri ajută autoritățile să urmărească infractorii cibernetici care operează dincolo de granițele naționale.
Regulamentul Uniunii Europene privind probele electronice oferă sprijin suplimentar. Acest cadru simplifică colectarea și dezvăluirea dovezilor digitale. Pe măsură ce criminalitatea cibernetică devine mai sofisticată, colaborarea internațională este esențială pentru aplicarea eficientă a legii.
Creșterea tranzacțiilor digitale și provocările de securitate
Pe măsură ce tranzacțiile digitale continuă să crească în diverse industrii, inclusiv în sectorul înfloritor de jocuri de noroc din România, companiile acordă din ce în ce mai mult prioritate măsurilor avansate de securitate cibernetică. Platformele de jocuri online au adoptat protocoale de securitate mai stricte, valorificând detectarea fraudelor bazată pe inteligență artificială și îmbunătățind procesele de verificare a utilizatorilor pentru a asigura o experiență mai sigură pentru jucători.
Un aspect cheie al acestei dezvoltări este un accent mai puternic pe jocul de noroc responsabil, platforme precum Unibet oferind instrumente RG care îi ajută pe utilizatori să-și gestioneze obiceiurile de joc. Aceste instrumente includ opțiuni precum limitele de depozit, verificarea contactului cu realitatea și funcțiile de auto-excludere, permițând jucătorilor să stabilească limite și să mențină controlul asupra activităților lor de joc.
Sectorul financiar a crescut, de asemenea, investițiile în securitate cibernetică. Băncile introduc autentificarea cu mai mulți factori și detectarea fraudelor în timp real pentru a preveni accesul neautorizat. Afacerile de vânzare cu amănuntul criptează informațiile de plată pentru a reduce riscurile de fraudă financiară.
În ciuda acestor eforturi, infractorii cibernetici continuă să exploateze vulnerabilitățile. Atacurile ransomware rămân o amenințare, vizând adesea companiile care stochează cantități mari de date despre clienți. Companiile trebuie să își adapteze strategiile de securitate pentru a contracara metodele de atac în evoluție.
Tendințe în criminalitatea cibernetică și preocupări privind confidențialitatea digitală
Preocupările privind confidențialitatea influențează modul în care oamenii interacționează online. Mulți utilizatori adoptă măsuri pentru a proteja datele personale împotriva urmăririi neautorizate. Creșterea gradului de conștientizare a securității cibernetice este evidentă în regiuni precum Bucureștiul, unde software-ul de urmărire-blocare este utilizat pe scară largă.
Infractorii cibernetici vizează informațiile personale prin programe spyware și keylogger. InfoStealer.AGENTTESLA este un exemplu de malware conceput pentru a capta acreditările de conectare. Atacatorii folosesc aceste date pentru furt de identitate, fraudă financiară și acces neautorizat la cont.
Tehnicile de phishing au devenit, de asemenea, mai avansate. Atacatorii creează site-uri web false convingătoare pentru a fura informații sensibile. Phishingul pe bază de e-mail rămâne obișnuit, păcălind indivizii și companiile să dezvăluie date confidențiale.
Consolidarea investigațiilor de criminalitate cibernetică în România
DIICOT își extinde eforturile de investigare a criminalității cibernetice. Autoritățile folosesc instrumente criminalistice avansate pentru a urmări amprentele digitale lăsate de infractorii cibernetici. Integrarea analizei bazate pe inteligență artificială ajută la detectarea activităților suspecte mai eficient.
Cooperarea internațională joacă un rol crucial în urmărirea rețelelor criminale cibernetice. Proiectul CyberSPEX oferă suport suplimentar prin îmbunătățirea capacităților de investigare. Această inițiativă ajută autoritățile române să acceseze informații transfrontaliere și să îmbunătățească timpii de răspuns.
Companiile private sunt, de asemenea, implicate în progresele în domeniul securității cibernetice. Mulți colaborează cu forțele de ordine pentru a împărtăși informații despre amenințări. Aceste parteneriate îmbunătățesc strategiile de prevenire a criminalității cibernetice și consolidează securitatea digitală generală.
Viitorul prevenirii criminalității cibernetice în România
România adoptă măsuri semnificative pentru combaterea amenințărilor cibernetice. DIICOT abordează numărul de cazuri în creștere cu tehnici de investigare îmbunătățite, în timp ce Consiliul Europei și Uniunea Europeană oferă sprijin critic.
Pe măsură ce tacticile criminalității cibernetice evoluează, întreprinderile și persoanele trebuie să rămână vigilente. Consolidarea măsurilor de securitate cibernetică va ajuta la protejarea peisajului digital al României de amenințările emergente.
