Utile: Slujba de Bobotează e luni la amiază!

Luni, 6 ianuarie, la Catedrala Episcopală „Sf. Nicolae” din municipiu va fi oficiată Sfânta Liturghie de Boboteaă de către P.S. Visarion, Episcopul Tulcii, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.

La ora 12.15, imediat după slujbă, se va pleaca din faţa Catedralei Episcopale „Sf. Nicolae” din municipiu în tradiţionala procesiune, procesiune căreia i se vor alătura credincioşii parohiilor din zona centrală a municipiului.  Traseul este cel tradiţional şi anume str. Babadag, str. Unirii, faleză zona 3 Fântâni, faleză până la pontonul A.P.D.M. unde P.S. Visarion, Episcopul Tulcii, însoţit de soborul de preoţi şi diaconi, va oficia slujba de Sfinţire Mare a apei – Agheasma Mare, încpând cu ora 12.30.

La sfârşitul slujbei, conform tradiţiei, Episcopul Tulcii va arunca în apele fluviului Crucea care simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului. Pentru aducerea ei la mal s-au înscris deja şase concurenţi, foşti sau actuali militari, printre care şi un sportiv de numai 17 ani, de la un club de nataţie local.

Boboteaza – istoric, tradiţii şi obiceiuri

Pe 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă Prăznuieşte Botezul Domnului Iisus Hristos. Boboteaza, numită şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, aminteşte episodul în care Iisus, la 30 de ani, a ajuns la râul Iordan şi a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Tradiţia românească spune că în localitățile așezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau pe țărmul mării, se obișnuiește că preotul, cu ocazia slujbei care se face, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva flacăi curajoși pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă (apă sfințită), cu care “botează” apele, oamenii, animalele și casele.  Boboteaza este astfel și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele răului. Acum se colindă, se prevestește cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobișnuite. Peste obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului. Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu.

Potrivit obiceiurilor, timp de opt zile, credincioşii pot lua Aghiasma Mare dimineaţa, pe nemâncate, după ce s-au închinat, şi pot stropi cu ea casa, țarina – pentru buna rodire, animalele din gospodărie și fântânile. Există, de asemenea, în popor, și tradiția conform căreia nu trebuie să folosim apă pentru a spăla și a ne spăla în această perioadă, având în vedere că „firea apelor se schimbă”, după cum citim în stihirile din cadrul slujbei și că, mai demult, slujba se făcea la marginea râurilor sau a lacurilor, aşa cum se mai întâmplă şi astăzi în unele locuri.

Sigur că, în această perioadă credincioșii trebuie să aibă o cuviință aparte, însă e bine să conștientizăm că slujba, săvârșindu-se în curtea bisericii, nu sfințește apa din mări sau pâraie, ci doar cea asupra căreia se oficiază slujba propriu-zisă. Nici la Sfânta Liturghie, spre exemplu, Harul lui Dumnezeu nu se pogoară asupra pâinii și a vinului din Biserică, ci doar asupra celor care sunt aduse de la Proscomidiar pe Sfânta Masă, pentru a fi prefăcute în Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos.

Astfel, putem folosi apa în scopuri casnice începând cu ziua de 8 ianuarie, adică după Botezul Domnului şi Soborul Sfântului Ioan Botezătorul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button