Comunitatea Armână din România („Fara Armâneascâ dit România”) organizează, în perioada 21–24 mai 2026, o serie de evenimente culturale dedicate Zilei Naționale a Armânilor, sărbătorită anual pe 23 mai. Manifestările vor avea loc la București, Constanța și Tulcea și își propun să promoveze tradițiile, limba și identitatea armânilor, precum și dialogul intercultural.
Anul acesta, evenimentele au o semnificație aparte, marcând atât 121 de ani de la recunoașterea oficială a armânilor ca etnie distinctă în Balcani, în anul 1905, cât și 100 de ani de la venirea primilor coloniști armâni în România.
Un element important pentru comunitatea locală este faptul că președintele Comunității Armâne din România este tulceanul Sterică Fudulea, implicat activ în promovarea și conservarea identității culturale armânești la nivel național.
Evenimente dedicate culturii armânești la Tulcea
La Tulcea, manifestările dedicate Zilei Naționale a Armânilor vor avea loc în zilele de 22 și 23 mai.
Programul include:
lansare de carte de poezie și vernisaj de pictură și grafică, pe 22 mai, de la ora 17:30, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea;
spectacol artistic cu muzică și dansuri armânești, pe 23 mai, de la ora 18:00, în Piața Civică.
Organizatorii spun că evenimentele sunt dedicate atât comunității armânești, cât și tuturor celor interesați de patrimoniul multicultural al Dobrogei.
Manifestări și la București și Constanța
Sărbătoarea debutează pe 21 mai, la București, în Parcul Titan, unde va avea loc un spectacol de cântece și dansuri tradiționale armânești.
La Constanța, evenimentele sunt programate pe 23 și 24 mai și includ o conferință de presă, spectacole artistice pe bulevardul Tomis pietonal și o slujbă religioasă în limba armână, la Biserica „Sfântu Gheorghe” din cartierul Palas.
„Un simbol al rezilienței și diversității”
Reprezentanții Comunității Armâne din România transmit că ziua de 23 mai reprezintă „un moment de recunoaștere identitară, de conservare a trecutului armânesc și de recuperare a memoriei colective”.
„Este mai mult decât o sărbătoare: este un simbol al rezilienței, al diversității și al evidențierii contribuției continue a unei comunități vibrante la patrimoniul cultural european”, au transmis reprezentanții organizației.
Totodată, aceștia atrag atenția că limba și valorile culturale armânești se află într-un proces accentuat de degradare și au nevoie de susținere pentru a fi păstrate și transmise noilor generații.
Anul acesta, evenimentele au o semnificație aparte, marcând atât 121 de ani de la recunoașterea oficială a armânilor ca etnie distinctă în Balcani, în anul 1905, cât și 100 de ani de la venirea primilor coloniști armâni în România.
