Crăciunul pe vechi pentru mii de tulceni
Pentru mii de locuitori ai orașului nostru sărbătorile de iarnă încep azi, cu sărbătoarea Crăciunului. Cei care sărbătoresc Crăciunul și pe 7 ianuarie sunt în special rușii lipoveni, armenii, ucrainenii, dar și mulți români care țin Crăciunul pe vechi. În familiile celor care serbează azi Crăciunul, după ce colindătorii au revenit acasă, s-a pus masa de post, numită și cina sfântă, de care toți membrii s-au bucurat după ce pe cer a răsărit prima stea. Un simbol al astrului care i-a călăuzit pe magi către locul în care s-a născut Hristos.
Crăciunul pe rit vechi se sărbătorește mai târziu cu câteva zile. Diferența e dată de calendarul iulian, sau cel pe stil vechi, decalat cu 13 zile față de cel oficial al Bisericii Ortodoxe Române.
Creștinii pe stil vechi au pregătit nu mai puțin de 12 feluri de mâncare, în numele fiecărui apostol al Mântuitorului. De pe masa tradițională de Crăciun nu lipsesc nici compotul cu prune afumate sau grâul fiert cu nucă, ori sarmalele de post cu hribi, fie ciuperci gătite în zeamă de varză. Sunt mâncăruri ce anunță sărbătoarea cea mare a Nașterii Domnului.
În 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să adopte un nou calendar, însă data Paştilor se calcula încă potrivit calendarului iulian. Calendarul îndreptat, întrebuinţat de ortodocşi în urma acestei întâlniri, s-a numit neo-iulian sau constantinopolitan.
Îndreptarea calendarului din 1924 a fost adoptată de cele mai multe Biserici Ortodoxe, inclusiv cea Română, au rămas însă câteva cu calendarul iulian neîndreptat. Între Bisericile Ortodoxe care nu au făcut această schimbare: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă, Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, acestea se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”.