Ştirea zilei

Plângere prealabilă împotriva Odinului de prohibiţie la sturioni

- peste 50 de pescari din Sfântu Gheorghe au angajat un avocat şi se vor judeca astfel cu statul român

În urmă cu aproape o lună de zile, în Monitorul Oficial al României nr.403 din 16 aprilie 2021 a fost publicat Ordinul comun,  asumat de MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Nr. 85 din 13 aprilie 2021 şi respectiv MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Nr. 662 din 15 aprilie 2021, privind măsurile de refacere și conservare a populațiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale.

Un Ordin al miniştrilor Agriculturii şi Mediului anunţat încă din luna martie, chiar de către ministrul Tanczos Barna la Tulcea şi despre care www.infotulcea.ro a scris la acea vreme.

Avertismentul dat atunci de ministrul Mediului la Tulcea a stârnit rumoare în rândul comunităţii pescăreşti de la Sfântu Gheorghe şi nu numai, şi nu atât pe pe măsura anunţată cât mai ales pe durata ei, respectiv NEDETERMINATĂ!

După apariţia Ordinului în Monitorul Oficial al României, comunitatea pescarilor din Sfântu Gheorghe, cei mai afectaţi de acest ordin, au hotărât să atace acest odin cu o plângere prealabilă în termen de 30 de zile.

Ceea ce au şi făcut! Mai jos puteţi citi “capetele de acuzare” aşa cum au fost ele formulate de avocatul acestora.

“1.De la bun început , precizăm faptul că prezenţa cerere este formulată în mod direct în numele pescarilor semnatari ai Tabelului Anexa , însă putem afirma în mod categoric împrejurarea conform căreia numărul real al persoanelor afectate , care susţin acest demers , este unul mult mai mare , singurul impediment pentru neinsusirea expresă a cererii şi de către restul persoanelor în cauză fiind reprezentat de restricţiile de socializare generate de pandemia cu Covid 19.

Aşadar , discutăm în fapt de un număr mare de pescari şi familiile acestora , proveniţi nu numai din localitatea Sfântu Gheorghe , dar şi din celelalte localităţi din zona Deltei Dunării, aceiaşi pescari care au mai întreprins demersuri în acest sens şi anterior.

Prin urmare , putem spunem în mod negreşit ca demersul de faţă este îmbrăţişat de majoritatea pescarilor afectaţi din zona Deltei Dunării.

2.Sub un al doilea aspect şi tot cu caracter de precizare prealabilă , subliniem faptul că nu înţelegem să reluăm totalitatea argumentelor noastre , după cum nu vom trece în revista absolut toate datele şi informaţiile relevante pentru subiectul analizat , întrucât acestea rezulta în mod suficient din memoriile noastre anterioare remise autorităţilor cu competenţe în domeniu , din răspunsurile acestor autoritatati , precum şi din alte acte emanate de către instituţiile în speţă.

Din această perspectivă , ne vom limita să anexăm prezenţei cereri memoriile noastre cele mai recente , adresate INCDDD Tulcea , ANPA , Ministerului Mediului şi Guvernului României , precum şi răspunsurile acestor instituţii , acolo unde există.

Prin urmare , în raport de aceste împrejurări , ţinând cont că în fapt solicitarea de fata reprezintă o continuarea firească a demersurilor anterioare , în contextul neluării în seama a acestor demersuri de către autorităţile competente , vom expune mai departe strict esenţa argumentaţiei noastre.

3. Astfel , din păcate , în pofida demersurilor mai vechi şi a celor de dată recentă , constatam cu amărăciune faptul că poziţia noastră referitoare la implicaţiile interzicerii totale a pescuitului la sturioni asupra comunităţilor locale din Delta Dunării, deşi cunoscută de către autorităţile de resort , a continuat şi continuă să fie ignorată complet.

Mai exact , deşi la nivel declarativ, diversele instituţii implicate în domeniu au afirmat repetat faptul că înţeleg implicaţiile dramatice ale acestei măsuri asupra vieţii locuitorilor din Delta , în realitate , aşa cum reiese chiar din datele şi informaţiile publice , autorităţile Statului Român nu au procedat până în prezent la adoptarea vreunor măsuri compensatorii , de natura financiară şi / sau socio-economica pentru aceste persoane.

4.Rezultatul direct al lipsei de interes a autorităţilor Statului Român , respectiv al pasivităţii manifestate de-a lungul timpului cu privire la măsurile compensatorii ce ar fi trebuit acordate chiar din primul moment al interzicerii pescuitului la sturioni , consta în privarea locuitorilor din aceste zone izolate ale României de una dintre principalele surse de venit.

Aşa cum am mai spus în cadrul memoriilor anterioare , fără a intenţiona să exagerăm câtuşi de puţin , comunităţile din Delta au fost lăsate începând cu anul 2006 ( data începerii interdicţiei totale la pescuitul de sturioni ) să se descurce din cele 2 – 3 luni de sezon estival , care generează bineînţeles venituri insuficiente şi numai pentru o mică parte din membrii comunităţilor, precum şi din pescuitul altor specii de peştii , ce asigură de asemenea venituri infime.

Cu alte cuvinte , marea majoritate a locuitorilor din zona duc un trai de subzistenţă , cu girul autorităţilor Statului Român care s-au perindat de-a lungul timpului.

Or , în mod evident , dacă avem pretenţia că România este un stat unitar , democratic şi care îşi protejează cetatentii în mod egal , o astfel de situaţie nu ar mai trebui tolerata sub nicio formă , ci , dimpotrivă , factorii de decizie ar trebui finalmente să se aplece cu seriozitate asupra problemei , în scopul identificării unor măsuri rapide şi eficiente pentru asigurarea unui trai decent şi acestei categorii de populaţie.

5.Intrând puţin mai în detaliu , dar rămânând tot la nivelul concluziilor de esenţă , înţelegem în prezent faptul că , în baza informaţiilor şi datelor relevante colectate de către autoritatea publică desemnată în acest scop – ANPA , MADR şi MMAP au decis prin Ordinul comun nr.85 / 2021 prelungirea interdicţiei totale la pescuitul de sturioni , de data aceasta însă , spre deosebire de actele normative precedente, pe perioadă nedeterminată.

De asemenea , în mod evident , aşa cum rezultă la o parcurgere rapidă a celor câteva texte ale acestui Ordin , reprezentanţii Statului Român au decis adoptarea măsurii de mai sus , fără a prevedea luarea unor măsuri socio-economice dedicate comunităţilor locale afectate , respectiv fără reglementarea unor compensaţii băneşti sau mai exact fără reglementarea unor criterii de stabilire şi acordare a acestora.

6.În opinia noastră , în atare condiţii , adoptarea măsurii de prelungire a interdicţiei totale de pescuit la sturioni este nelegala din două perspective.

În concret şi în primul rând , măsură este nelegala tocmai pentru că Ordinul nr.85 / 2021 nu reglementează criteriile şi condiţiile de acordare a compensaţiilor băneşti pescarilor afectaţi , or acordarea unor astfel de despăgubiri reprezintă o obligaţie legală a Statului Român, conform actelor normative cu putere superioară.

Din această perspectivă , am putea să ne rezumăm la indicarea prevederilor art.8 din Legea nr.82 / 1993 , care stipulează neechivoc :

“Dreptul populaţiei locale din teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” de a păstra obiceiurile specifice locale şi activităţile economice tradiţionale este garantat.
Administraţia Rezervaţiei va asigura, după caz, prin compensaţii, continuarea activităţilor economice tradiţionale.( modificat – n.n. )
Administraţia Rezervaţiei face propuneri către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor pentru acordarea de compensaţii, potrivit legii, în cazul restrângerii sau încetării unor activităţi economice tradiţionale impuse de măsuri restrictive de management.”

Prin urmare , atât timp cât Ordinul nr.85 / 2021 , ca şi Ordinele anterioare , au fost adoptate cu nerespectarea acestei obligaţii legale expres consacrate , nelegalitatea acestor acte administrative normative apare ca fiind de ordinea evidentei.

Desigur , subliniem ( iar acest aspect este foarte important – n.n. ) faptul că “nelegalitatea” la care facem trimitere nu rezultă din măsura propriu-zisă a interzicerii totale a pescuitului la sturioni , ci rezulta din nereglementarea criteriilor şi condiţiilor în care compensaţiile ce decurg din legislaţia primară ( începând cu Constituţia ţării , astfel cum vom dezvolta ) trebuie acordate locuitorilor afectaţi de interzicerea acestei activităţi tradiţionale.

De altfel , necesitatea acordării compensaţiilor băneşti către populaţiile afectate este subliniata chiar de către ANPA în Nota de Fundamentare ce a stat la baza Ordinului analizat, însă fără ca acest aspect să fie mai poi preluat şi valorificat legislativ în cuprinul actului normativ.

Or , adoptarea Ordinului cu nesocotirea chiar a Notei de Fundamentare ce a stat la baza să ridica o problemă de legalitate şi din perspectiva Legii nr.24 / 2000 privind tehnica legislativă.

7. Sub un al doilea aspect , Ordinul în speţă apare ca fiind nelegal şi pentru că de data aceasta măsura interdicţiei a fost adoptată pe perioadă nedeterminată , ori în cadrul legislaţiei naţionale , pentru diverse raţiuni , legiuitorul s-a oprit la soluţia interdicţiilor temporare , nu la cea a interdicţiilor perpetue.

Facem trimitere în acest sens la prevederile OUG nr.57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate , resppectiv la dispoziţiile art. 37 :

‘’1. Prelevarea din natură și exploatarea exemplarelor de plante și animale sălbatice aparținând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum și altor specii cu același regim de protecție se vor face în condiții compatibile cu menținerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:
a) reglementarea accesului în anumite zone și/sau anumite perioade;
b) interdicția temporară și/sau locală a recoltării și capturării anumitor specii;
c) reglementarea perioadelor, a modurilor și a mijloacelor de recoltare/capturare;
d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului și comercializării, inclusiv stabilirea de cote;
e) încurajarea cultivării și creșterii în captivitate, în vederea reducerii presiunii asupra populațiilor naturale;
f) evaluarea măsurilor adoptate.
(2) Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D și 5 E și în cazul excepțiilor prevăzute la art. 38, pentru prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B este interzisă folosirea metodelor sau mijloacelor prevăzute în anexa nr. 6.’’

Aşadar , atât timp cât legiuitorul naţional a reglementat în cadrul legislaţiei superioare în exclusivitate posibilitatea unor interdicţii temporare , Ordinul nr.85 / 2021 care instituie o interdicţie pe perioadă nedeterminată apare ca fiind nelegal.

8. Nu mai puţin adevărat este şi faptul că , în opinia noastră , punând cap la cap toate informaţiile recepţionate de la autorităţile de resort cărora le-am adresat memorii de-a lungul timpului , decizia actuală de reglementare a acestei interdicţii pe perioadă nedeterminată are mai puţin de-a face cu raţiuni pur ştiinţifice , ci mai degrabă reprezintă o recunoaştere tacită şi o consecinţă a eşecului autorităţilor naţionale în privinţa eforturilor de refacere a populaţiilor de sturioni pe Dunărea inferioară.

Astfel , cel mai probabil , o atare măsura precum cea prezenta nu ar mai fi fost necesară deloc sau măcar s-ar fi impus din nou doar prelungirea interdicţiei tot pe o perioadă determinată, dacă cele două programe de repopulare a Dunării cu sturioni din anii 2009 – 2010 şi 2013 – 2015 ar fi avut succes,iar acest succes ar fi fost monitorizat în mod conform şi eficient.

De asemenea , poate nu ar mai fost nevoie de o astfel de interdicţie , mai ales pe perioadă nedeterminată , dacă s-ar fi făcut eforturi suplimentare pentru a înţelege în mod exhaustiv cauzele care au condus la declinul populaţiei de sturioni pe Dunăre , fără a se opri cercetarea la cele mai facile , cum ar fi poluarea mediului în general , pescuitul extensiv şi braconajul.

Prin urmare , dincolo de faptul că legislaţia internă nu permite în opinia noastră interdicţii perpetue , o astfel de măsură precum cea dispusă prin Ordinul nr.85 / 2021 apreciem că nici măcar nu este oportună.

Dimpotrivă , oportuna ar fi tot stabilirea unui termen , termen care să reprezinte şi un impuls pentru autorităţile Statului Român în cercetarea mai aprofundată a cauzelor restrângerii populaţiilor de sturioni ,a modalităţilor de refacere sustenabila a acestora , aşa încât comunităţile locale să îşi poată relua şi ele activitatea tradiţională într-un orizont de timp rezonabil.

9. În fine , deşi am menţionat că ne vom limita în mod intenţionat expunerea spre a surprinde esenţa argumentaţiei noastre , motiv pentru că în paragrafele anterioare am făcut trimitere doar la câteva texte de lege , înţelegem să punctăm într-o anumită măsură şi imaginea de ansamblu , întrucât această imagine de ansamblu este de natură să justifice cu şi mai mare putere solicitarea noastră referitoare la reglementarea condiţiilor şi criteriilor de acordare a compensaţiilor băneşti.

Aşadar , din această perspectivă , subliniem faptul că în realitate obligaţia legală a Statului Român de a achita pescarilor afectaţi de interdicţia totală ( şi în prezent şi pe perioadă nedeterminată ) la sturioni rezulta în mod primar nu din dispoziţiile art.8 din Legea nr.82 / 1993 ci din Constituţia României coroborata cu art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO.

Pe scurt , în opinia noastră , dreptul unei comunităţi izolate din ţara noastră ( ca de altfel de oriunde ar fi ) de a practică o activitate tradiţională ca sursa principală de venit reprezintă o componentă a dreptului fundamental la viaţa , respectiv a dreptului la un trai decent.

În contrapondere cu acest drept , în mod incontestabil exista şi dreptul Statului de a adopta măsuri de prezervare a mediului înconjurător în beneficiul general al societăţii.

Exercitarea acestui din urmă drept justifica restrângerea sau chiar interzicerea exercitării dreptului la prestarea unei activităţi tradiţionale de către o comunitate izolată , însă pentru asigurarea proporţionalităţii în concursul dintre cele două drepturi , devine obligatorie acordarea de compensaţii persoanelor afectate, aşa încât să se asigure un just echilibru.

Prin urmare , plecând de la aceste premise , deşi obiectivul principal al Statului Român ar trebui să fie reprezentat de luarea măsurilor adecvate şi eficiente astfel încât restrângerea activităţii tradiţionale să înceteze cât mai curând , este cert că între timp , atât cât subzista restrângerea respectivă , măsura în speţă trebuie dublată de compensaţii financiare echitabile pentru asigurarea justului echilibru amintit.

10. De altfel, aşa cum menţionat în cadrul tuturor memoriilor anterioare , toate aceste concluzii de natura juridică au fost reglementate expres şi la nivelul legislaţiei internaţional , şi la nivelul celei europene sau naţionale, însă în mod evident până în prezent au rămas nepuse în practică de către autorităţile Statului Român.

Doar cu titlu de exemplu ,putem aminti :

-Ordinul 262/2006 privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România :

‘’Art. 4
(1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi autoritatea publică centrală pentru agricultură, păduri şi dezvoltare rurală adoptă, la propunerea Autorităţii Ştiinţifice CITES pentru Acipenseriforme şi a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, programe de repopulare şi/sau de populare de susţinere cu puiet de sturioni din speciile prevăzute la art. 1 alin. (2), a căror reproducere în mediul natural este deficitară.
(2)Principalul obiectiv al programelor de repopulare şi/sau de populare de susţinere cu puiet de sturioni este asigurarea conservării populaţiilor de sturioni şi menţinerii diversităţii genetice a acestora prin stabilirea numărului de exemplare vii, a modului de capturare şi utilizare a reproducătorilor vii de sturioni, a metodelor de reproducere artificială, a modului de înregistrare şi marcare a reproducătorilor şi puietului de sturioni pentru repopulare şi/sau populare de susţinere.’’

-Ordinul nr. 84/2012,prin care a fost prevăzută obligaţia în sarcina autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul conservării şi refacerii populaţiilor de sturioni de a adopta programe şi implementa programe constând în:

‘’Art. 5
(1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor şi autoritatea publică centrală pentru agricultură şi dezvoltare rurală pot adopta programe de repopulare şi/sau pentru popularea de susţinere cu puiet de sturioni din speciile prevăzute la art. 1 alin. (2), a căror reproducere în mediul natural este deficitară, la propunerea Autorităţii Ştiinţifice CITES pentru Acipenseriforme, a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării din subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor, denumită în continuare ARBDD, şi a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumită în continuare ANPA.
(2)Principalul obiectiv al programelor de repopulare şi/sau pentru popularea de susţinere cu puiet de sturioni este asigurarea conservării populaţiilor de sturioni şi a menţinerii diversităţii genetice a acestora prin stabilirea numărului de exemplare vii, a modului de capturare şi utilizare a reproducătorilor vii de sturioni, a metodelor de reproducere artificială, a modului de înregistrare şi marcare a reproducătorilor şi puietului de sturioni pentru repopulare şi/sau populare de susţinere.’’

-Ordinul nr 545/2016 prin care a fost stipulat în art 2 faptul că:

“Scopul prezentului ordin este asigurarea conservării şi refacerii populaţiilor de sturioni din speciile prevăzute la art. 1 alin. (2), prin măsuri de interzicere temporară a pescuitului acestora în habitatele piscicole naturale şi în scopul reproducerii artificiale pentru obţinerea de puiet pentru acvacultură.’’

-OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate se prevede :

‘’Art 10
Modul de constituire și de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităților locale, facilitându-se participarea reprezentanților acestora în consiliile consultative pentru aplicarea măsurilor de protecție, conservare și utilizare durabilă a resurselor naturale, încurajându-se menținerea practicilor și cunoștințelor tradiționale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunităților locale.’’

-in Preambulul Directivei Habitate 92/43 se prevede faptul că:

‘’scopul său principal fiind să promoveze menținerea biodiversității luând în considerare aspectele economice, sociale, culturale și regionale, prezenta directivă contribuie la atingerea obiectivului mai general al dezvoltării durabile; întrucât respectivă menținere a biodiversității presupune uneori menținerea sau chiar încurajarea activităților umane”.

11.Rezumând , în lumina tuturor celor de mai sus, vă solicităm să procedaţi la reglementarea condiţiilor şi criteriilor de acordare a compensaţiilor băneşti generate de interdicţia totală a pescuitului la sturioni pe perioadă nedeterminată , un drept al nostru care decurge în primul rând din CEDO , Constituţia României şi legislaţia naţională subsecventa.

Reiteram : chiar ANPA , autoarea Notei de Fundamentare a actului vizat a subliniat în două rânduri necesitatea acordării unor astfel de compensaţii , însă deocamdată nu s-au întreprins măsuri în acest sens.”

Back to top button